Alegeri europarlamentare 2019. Care este prezența estimată la urne în Europa

×
Publicitate

400 de milioane de oameni sunt aşteptaţi, duminică, să îi aleagă pe cei 751 de reprezentanţi din Parlamentul European.

Cel mai recent studiu, privind prezența estimată la urne, arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâţi. Acum 5 ani, prezenţa a fost de 42 la sută, la nivel european, cu discrepanțe mari între statele membre - unele entuziaste privind scrutinul, altele, mai degrabă apatice. Printre cele din urmă, s-au aflat ţările din fostul bloc comunist.

Situaţia din fiecare ţară artă însă diferenţe mari. Cei mai hotărâţi să voteze sunt danezii, olandezii şi suedezii- peste 60% dintre ei spun că vor merge sigur la vot. Iar dintre cei mai dezinteresaţi se detaşează alegătorii din Cehia, Croaţia, Italia şi Portugalia, cu procente mai mici de 20%.

România se afla aproape de media europeană, cu 30% dintre alegători decişi să îşi voteze reprezentanţii în Parlamentul European.

 

Cifrele indică o scădere a interesului pentru votul de duminică

 

Cifrele ar sugera astfel o scădere față de rata de participare de la scrutinul din 2014, când 42,6 la sută din alegători şi-au exprimat votul.

La alegerile de acum 5 ani, laudele privind prezenta la vot le-a cules Belgia, cu aproape 90 la sută. Cântăreşte totuşi şi faptul că în această ţară, la fel ca în Bulgaria, Cipru, Grecia şi Luxemburg, votul este obligatoriu.

Pe de altă parte, 10 dintre cele 12 țări de la coada clasamentului, la alegerile din 2014, fac parte din fostul bloc comunist. Între acestea se afla şi România, cu o prezenta la vot de 32,44 la sută.

Slovacia, ţară membră a Uniunii Europene din 2004, şi a zonei euro din 2009, a fost codaşa organizaţiei la alegerile europarlamentare precedente. Doar 13 la sută dintre alegători au mers la vot în 2014 pentru a-şi alege reprezentanţii în forul european.

Potrivit sociologilor slovaci, tinerii de aici nu ştiu cum funcționează Uniunea Europeană sau cât de mult beneficiază țara lor de pe urma apartenenței la blocul comunitar. Totuşi, lucrurile încep uşor să se schimbe. Cazul asasinării jurnalistului Jan Kuciak a cutremurat societatea şi i-a făcut pe slovaci să se informeze mai mult şi să se implice la nivel social.

În Spania, pe de altă parte, apatia îşi are rădăcinile în austeritate şi în discrepantele majore dintre regiuni. Andalucia, cea mai populată regiune, are una dintre cele mai mari rate ale şomajului din Spania. De pildă, 30 la sută din populaţia aptă de muncă a orasulului Cadiz nu are o slujbă.

Alejandro Martín, jurnalist: "În 1996, 60% din locuitorii oraşului Cadiz au mers la vot. La ultimele alegeri, doar 35% au votat"

Dezamăgirea faţă de europeni a favorizat ascensiunea partidelor populiste şi naţionaliste. VOX, de pildă, o facţiune de extremă dreaptă, a reuşit să-şi trimită aleşii în forul Andaluciei. A fost pentru prima dată când extremiştii de dreapta au ajuns într-un parlament regional. Scenariul din Spania s-a repetat şi în alte state europene, precum Italia, Slovenia sau ţările nordice.

Bas Eickhout, candidat al Verzilor: "Cred că Uniunea Europeană a făcut câteva greșeli majore în trecut, în special în timpul crizei euro. Am intensificat criza prin politicile de austeritate. Aceste măsuri au mărit rata șomajului în regiunile afectate și au provocat nemulțumiri față de clasa politică aflată la conducere. Asta a lucrat în favoarea populiștilor."

Politicienii de la Bruxelles sunt conştienţi de pericol. Ştiu bine ca apatia electoratului favorizează ascensiunea partidelor extremiste. De aici şi acest îndemn insistent venit de la Manfred Weber, omul care aspiră să devină viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

Manfred Weber: "Există mari îngrijorări că partidele populiste şi naţionaliste vor obţine o mare parte din locurile Parlamentului European şi ar putea bloca Europa. Acesta e motivul pentru care alegătorii trebuie să fie conştienţi că mizele sunt mari. Apelul meu este următorul: mergeţi la vot, luaţi alegerile în serios şi votaţi, vă rog, partide democrate".

Îndemnuri similare au fost lansate de alţi lideri de la Bruxelles, inclusiv de preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
Cum votăm la alegerile europarlamentare și referendumul pentru justiție

În mai puţin de patru zile, suntem aşteptaţi cu toţii la urne pentru a ne alege europarlamentarii.

Premierul Dăncilă: ”Voi participa duminică la vot. Voi vota şi pentru referendum”

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat miercuri, la Bacău, că va merge duminică la urne şi va vota atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendum.

Klaus Iohannis: ”Nu vă temeți, dreptul la vot este al vostru, pe 26 mai puterea este la voi”

Președintele Klaus Iohannis a făcut un apel, miercuri, la români să nu le fie frică și să își exercite dreptul de vot pe 26 mai, la alegerile europarlamentare și referendum.

Recomandări
Nicușor Dan reia consultările pentru formarea Guvernului, la 1 septembrie: „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să fii trecut”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern.

Trump calmează aliații și dă asigurări că Putin nu va ataca NATO: „Am avut discuții bune cu el”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP şi Reuters.

Dezastrul din Nepal, explicat: prăbușirea de la 7.000 de metri care a declanșat o viitură ireală

Dezastrul care a îndoliat Nepalul a pornit în câteva secunde, la peste 7.000 de metri altitudine, iar efectele s-au simțit la mai bine de 100 de kilometri distanță.