Alegeri europarlamentare 2019. Care este prezența estimată la urne în Europa
400 de milioane de oameni sunt aşteptaţi, duminică, să îi aleagă pe cei 751 de reprezentanţi din Parlamentul European.
Cel mai recent studiu, privind prezența estimată la urne, arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâţi. Acum 5 ani, prezenţa a fost de 42 la sută, la nivel european, cu discrepanțe mari între statele membre - unele entuziaste privind scrutinul, altele, mai degrabă apatice. Printre cele din urmă, s-au aflat ţările din fostul bloc comunist.
Situaţia din fiecare ţară artă însă diferenţe mari. Cei mai hotărâţi să voteze sunt danezii, olandezii şi suedezii- peste 60% dintre ei spun că vor merge sigur la vot. Iar dintre cei mai dezinteresaţi se detaşează alegătorii din Cehia, Croaţia, Italia şi Portugalia, cu procente mai mici de 20%.
România se afla aproape de media europeană, cu 30% dintre alegători decişi să îşi voteze reprezentanţii în Parlamentul European.
Cifrele indică o scădere a interesului pentru votul de duminică
Cifrele ar sugera astfel o scădere față de rata de participare de la scrutinul din 2014, când 42,6 la sută din alegători şi-au exprimat votul.
La alegerile de acum 5 ani, laudele privind prezenta la vot le-a cules Belgia, cu aproape 90 la sută. Cântăreşte totuşi şi faptul că în această ţară, la fel ca în Bulgaria, Cipru, Grecia şi Luxemburg, votul este obligatoriu.
Pe de altă parte, 10 dintre cele 12 țări de la coada clasamentului, la alegerile din 2014, fac parte din fostul bloc comunist. Între acestea se afla şi România, cu o prezenta la vot de 32,44 la sută.
Slovacia, ţară membră a Uniunii Europene din 2004, şi a zonei euro din 2009, a fost codaşa organizaţiei la alegerile europarlamentare precedente. Doar 13 la sută dintre alegători au mers la vot în 2014 pentru a-şi alege reprezentanţii în forul european.
Potrivit sociologilor slovaci, tinerii de aici nu ştiu cum funcționează Uniunea Europeană sau cât de mult beneficiază țara lor de pe urma apartenenței la blocul comunitar. Totuşi, lucrurile încep uşor să se schimbe. Cazul asasinării jurnalistului Jan Kuciak a cutremurat societatea şi i-a făcut pe slovaci să se informeze mai mult şi să se implice la nivel social.
În Spania, pe de altă parte, apatia îşi are rădăcinile în austeritate şi în discrepantele majore dintre regiuni. Andalucia, cea mai populată regiune, are una dintre cele mai mari rate ale şomajului din Spania. De pildă, 30 la sută din populaţia aptă de muncă a orasulului Cadiz nu are o slujbă.
Alejandro Martín, jurnalist: "În 1996, 60% din locuitorii oraşului Cadiz au mers la vot. La ultimele alegeri, doar 35% au votat"
Dezamăgirea faţă de europeni a favorizat ascensiunea partidelor populiste şi naţionaliste. VOX, de pildă, o facţiune de extremă dreaptă, a reuşit să-şi trimită aleşii în forul Andaluciei. A fost pentru prima dată când extremiştii de dreapta au ajuns într-un parlament regional. Scenariul din Spania s-a repetat şi în alte state europene, precum Italia, Slovenia sau ţările nordice.
Bas Eickhout, candidat al Verzilor: "Cred că Uniunea Europeană a făcut câteva greșeli majore în trecut, în special în timpul crizei euro. Am intensificat criza prin politicile de austeritate. Aceste măsuri au mărit rata șomajului în regiunile afectate și au provocat nemulțumiri față de clasa politică aflată la conducere. Asta a lucrat în favoarea populiștilor."
Politicienii de la Bruxelles sunt conştienţi de pericol. Ştiu bine ca apatia electoratului favorizează ascensiunea partidelor extremiste. De aici şi acest îndemn insistent venit de la Manfred Weber, omul care aspiră să devină viitorul preşedinte al Comisiei Europene.
Manfred Weber: "Există mari îngrijorări că partidele populiste şi naţionaliste vor obţine o mare parte din locurile Parlamentului European şi ar putea bloca Europa. Acesta e motivul pentru care alegătorii trebuie să fie conştienţi că mizele sunt mari. Apelul meu este următorul: mergeţi la vot, luaţi alegerile în serios şi votaţi, vă rog, partide democrate".
Îndemnuri similare au fost lansate de alţi lideri de la Bruxelles, inclusiv de preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
