El dă exemplele lui Oskar Gröning (2015), supranumit „contabilul de la Auschwitz”, condamnat la vârsta de 94 de ani pentru complicitate la peste 300.000 de crime, pe cel al lui Irmgard Furchner (2022), fostă secretară şi dactilografă în lagărul Stutthof, condamnată la vârsta de 97 de ani pentru complicitate la peste 10.000 de crime şi pe cel al lui Josef Schütz (2022):, fost gardian SS la Sachsenhausen, condamnat la 101 ani, fiind cea mai în vârstă persoană judecată pentru crime naziste, scrie News.ro.
”Statul german menţine deschise aceste proceduri până la ultimul caz posibil pentru a transmite un mesaj juridic şi moral: trecerea timpului nu anulează responsabilitatea individuală pentru atroce crime împotriva umanităţii”, subliniază Hodor.
Totodată, susţine că, înainte de 2011 procurorii trebuiau să dovedească participarea directă a acuzatului la o crimă specifică - probe concrete că a ucis sau a ordonat direct o ucidere - , însă după 2011, instanţele au stabilit că simpla activitate într-un lagăr de concentrare sau exterminare este suficientă pentru a încadra fapta drept complicitate la crimă, deoarece acuzatul a ajutat activ la funcţionarea maşinăriei de ucidere.
”Domnul preşedinte ND spunea ca au trecut 36 de ani si este sceptic ca Dosarul Revoluţiei si cel al Mineriadei mai pot fi rezolvate. In sensul ca a trecut prea mult timp pentru a mai putea fi desfăşurată o noua anchetă, care sa aducă noi date privind vinovaţia unor persoane. Dar avem modelul german. Si intrebarea. De cand adevărul are termen de prescripţie?”, conchide Hodor.
Reacția președintelui Nicușor Dan
Jurnaliştii de la Recorder susţin, în urma unei anchete bazate pe documente şi mărturii, că şeful SPP Lucian Pahonţu, care ocupă această funcţie de peste două decenii, a făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 şi a fost implicat şi în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piaţa Universităţii.
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat joi că şeful Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), Lucian Pahonţu, nu este în situaţia unei persoane care a participat la acţiuni represive la Revoluţia din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. "Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conţinut. Nu ştiu care e scandalul", a spus Nicuşor Dan.
De asemenea, preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), condus de generalul Lucian Pahonţu, nu este un serviciu secret.
Întrebat dacă va solicita CSAT înlocuirea lui Pahonţu, Nicuşor Dan a declarat: ”Reprimarea manifestaţiilor de la Revoluţie, respectiv de la Mineriadă, fiecare dintre ele reprezintă o pată în istoria României. Este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul ăsta şi îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reuşi să o facă, trecând aşa de mult timp de la acele evenimente. Ăsta e unul. Doi - orice persoană care a reprimat, participând la vreuna din aceste acţiuni de reprimare, din punct de vedere moral, nu are ce să caute într-o funcţie înaltă în statul român. Trei - domnul Pahonţu nu e în această situaţie”.
.webp)
