Universitățile și institutele de cercetare au 170 de milioane de euro prin PNRR pentru a dezvolta tehnologii inovatoare
Universitățile și institutele de cercetare au la dispoziție 170 de milioane de euro pentru a atrage în țară specialiști străini sau pentru a-i aduce înapoi pe cei români, din diaspora.
Banii provin, din Programul Național de Redresare și Reziliență, și pot fi folosiți pentru a dezvolta produse noi sau tehnologii inovatoare.
Anul trecut, România se afla pe ultimul loc în Uniunea Europeană la fonduri alocate cercetării și dezvoltării. Iar tot mai mulți specialiști români au părăsit țara în ultimii ani.
Mai mulţi profesori din Timișoara, Cluj și București au creat o nouă tehnologie prin care se pot construi fațadele locuințelor. Au îmbinat mai multe straturi de sticlă reciclată, fibre naturale și materiale care elimină poluarea din aerul ambiental și asigură o izolare termică mai bună.
Nicolae Muntean, profesor Universitatea Politehnică Timișoara: „Ceea ce ne dorim: transferul tehnologic către producție.”
Însă orice idee inovatoare are nevoie de bani. Iar în România, în ultimii 30 de ani, s-au folosit bani pentru aproape orice, mai puțin pentru viitor.
Și specialiștii de la Universitatea de Științele Vieții din Timișoara lucrează la crearea unor produse din patiserie din grâu spelta, amestecat cu fructe deshidratate sau reziduuri din producția vinului.
Daniela Nicolata Rabă, Centrul de Transfer Tehnologic, USV Timișoara: "Se combină într-un mod ideal proteina, cu nutrienții din fructe."
La ambele proiecte, au muncit doar profesori din țară, iar autoritățile încearcă să aducă pentru cercetare și profesori români din diaspora. Au la dispoziție aproape 170 de milioane de euro, banii care provin din PNRR.
Isidora Radulov, prorector Universitatea de Științele Vieții Timișoara: „Acești cercetători pe care noi ar trebui să îi atragem din străinătate trebuie să vină cu un anumit grad de vizibilitate, să fie experți."
Ovidiu Csillik este cercetător la NAŞA, unde lucrează la un program de monitorizare a defrișărilor ilegale din pădurile tropicale. Nu este prea convins să se întoarcă.
Ovidiu Csillik, cercetător: „Sunt multe aspecte legate de calitatea vieții: cât de bun este sistemul medical, ce oportunități vor avea copiii."
George Șipoș este stabilit de mai bine de 20 de ani în Statele Unite și este cercetător la Universitatea din Pennsilvanya.
George T. Șipos, director executiv de angajament global Gannon University: "În primul rând în România/ avem deficiențe de acces la baze de date, deficiențe la acces la conferințe, la participări cu colegii și prezentări."
În 2021, România era la coada clasamentului european în ceea ce privește fondurile alocate pentru cercetare și dezvoltare, la mare distanță de țări precum Danemarca, Germania, Suedia sau Franța.
 (11).webp)
