Schengen: Cum ar fi încercat Germania să convingă Austria să își schimbe votul în favoarea României. Amenințarea Berlinului
La capătul unei zile intense, aderarea României la Schengen a rămas deocamdată tot la stadiul de proiect.
Miniştrii de Interne şi de Justiţie ai Uniunii Europene au încercat sa-l convingă până în ultima clipă pe oficialul de la Viena că România şi Bulgaria merită să intre în zona de liberă circulaţie, din 2023.
Austria a fost însă de neînduplecat, deşi Germania a încercat chiar să forţeze negocierile în favoarea ţării noastre. Este o decizie "profund nedreaptă", a transmis preşedintele Klaus Iohannis, joi seară.
Totodată, ambasadoarea Austriei la București a fost convocată la Ministerul de Externe. MAE punctează că poziția autorităților de la Viena este "total inadmisibilă" și ameninţă că veto-ul "va produce consecinţe inevitabile asupra relațiilor bilaterale".
Ministrul de Interne austriac a venit la reuniunea de la Bruxelles decis să voteze împotriva aderării României la spațiul Schengen, așa cum de altfel au anuntat categoric autorităţile de la Viena. În mod suprinzător, motivul invocat, migrația ilegală, a apărut brusc în ultimele săptămâni, deși rapoartele oficiale arată că România nu este pe ruta migranților.
Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne: „Astăzi voi vota împotriva extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria. Cred că este o greșeală. Este greșit ca un sistem care nu funcționează în multe locuri să fie extins”.
În prealabil, ministrul de Interne Lucian Bode avusese o discuţie cu omologul său austriac. Politicienii de la Bucureşti sperau totuşi ca România va fi primită treptat în spaţiul de liberă trecere aerian din martie 2023, iar la frontierele terestre şi maritime din octombrie. Se prefigura a fi cel mai optimist scenariu, doar că negocierile purtate s-au dovedit inutile.
Victor Negrescu, europarlamentgar PSD: „Ne-am confruntat cu opoziţia Austriei care s-a opus la orice soluţie aletrnativă. Din păcate, în ciuda eforturilor făcute de comisia europeană şi de unele statele membre, Austria a continuat să exprime dorinţa de a-şi folosi drteptul de veto împotriva României şi Bulgariei. Mai rău decât atât, nu am reuşit decuplarea, aceasta fiind principalul eşec. Era singura variantă care ne-ar fi permis să intrăm în Schengen la începutul anului viitor”.
Germania a amenințat Austria, pentru un vot pro-România
Cu excepţia Austriei, toate cele 26 de state membre s-au coalizat în favoarea României. Olanda, Franţa, Germania, Belgia, dar şi restul statelor europene au arătat prin miniştrii prezenţi la Bruxelles că România îndeplineşte criteriile de aderare. "Au facut ce trebuia, chiar mai mult decât atat", a spus vicepreşedintele Comisiei Europene. Mai mult, ştiind că Austria susţine aderarea Croaţiei la Schengen, Germania a încercat să forţeze negocierile. Ministrul de Interne de la Berlin, Nancy Faeser (foto, centru), ar fi spus că nu îşi va da votul în favoarea croaţilor decât dacă ministrul de la Viena îşi schimbă părerea legată vis a vis de România. Amenințarea nu a funcţionat.
Ylva Johansson, Comisarul european pentru Afaceri Interne: „Împărtăşesc dezamăgirea cu românii şi bulgarii. Meritaţi să fiţi în Schengen. Sunt convinsă că vom reuși să facem posibil accesul pentru România și Bulgaria pe perioada acestui mandat, și o să fac din asta prioritatea mandatului meu”.
La vot, s-a supus rezoluţia comună privind aderarea României şi a Bulgariei. S-a opus Austria, dar a votat împotriva şi Olanda. Autorităţile din Ţările de Jos au explicat în minuta şedinţei că sunt de acord cu intrarea României în Schengen, dar împotriva intrării Bulgariei.
Vlad Gheorghe, europarlamentar USR: „Acum ar trebui să ne gândim pentru următorul vot, pentru următorul moment când se poate pune pe agendă. După ce trec alegerile și din Austria și din Olanda, alegerile din Austria fiind în ianuarie cele din Olanda fiind undeva în martie, deci discutăm post martie, acesta este calendarul”.
Politicienii de la Bucureşti vor să invoce săptămâna viitoare o procedură excepţională şi să introducă aderarea României şi Bulgariei la zona de liberă trecere pe ordinea de zi a consiliului european, la care participă şefii de stat şi de guvern. Acest for ar putea cere o nouă reuniune excepţională a consiliului de justiţie şi afaceri europene în care subiectul să fie supus din nou la vot.
Ministrul de Interne al Austriei a evitat jurnaliștii români
Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL: „Sa vedem si cand si in ce conditii Austria e pregatita sa isi ridice obiectia. Austria a spus ca nu poate vota in favoare acum, dar a fost un indiciu acum, ca isi pot ridica obiectia in viitorul apropiat”.
Ministrul de Interne al Austriei a refuzat pe tot parcursul zilei să discute cu jurnaliştii din România, iar gărzile sale de corp i-au ţinut departe.
Decizia este nemeritată, au comentat politicienii de la Bucureşti.
Nicolae Ciucă, prim-ministru: „Această decizie rămâne fundamentată pe decizii pe care România le-a probat clar ca nefundamentate, nu am folosit nici măcar estimări naţionale, am folosit datele UE. Regretăm şi nu înţelegem poziţia Austriei. România va relua procedurile pentru aderare”.
Lucian Bode, ministrul de Interne: „În îndelungata sa istorie, României i s-au făcut multe nedreptăţi. De cele mai multe ori, la realizarea acestiora a pus umărul Rusia. Simţim că Rusia este pe cale să se mai bucure o dată de încă o nedreptate care i se face României”.
În aceste condiții nu se mai poate face prea multe lucruri pentru noi în acest moment. În cel mai optimist scenariu, aderarea României la Schengen ar putea fi luată, din nou, în discuție în martie anul viitor când ar putea avea loc un nou Consiliu JAI, dar pentru a se întâmpla asta este nevoie ca Suedia, care va prelua presidentia Consiliului European, să fie convinsă să treacă acest subiect pe agendă. Lucru puțin probabil.
Pe de alta parte, Croaţia a primit unda verde pentru a adera la spaţiul Schengen din 1 ianuarie 2023.
