România poate pierde miliarde de euro din fonduri europene sau PNRR, din cauza scumpirii materialelor de construcție

Iar războiul din Ucraina, țară care livra echipamente de infrastructură, a accentuat acest fenomen. Unele instituții au reziliat deja contracte cu firme care nu au reușit să-și termine lucrările, la prețurile de acum.

Autostrăzii A1 Lugoj-Deva îi mai lipsesc doar 13 kilometri pentru ca traficul să fie fluent, fără întreruperi, de la intrarea în țară, pe la Nădlac și până la Sibiu.

Această mică porțiune a fost scoasă la licitație anul trecut, când valoarea lucrărilor era estimată la 1,3 miliarde de lei.

La licitație s-a prezentat un singur constructor, care a anunțat că realizarea celor 13 kilometri costă dublu. Așa că atribuirea a fost anulată.

Citește și

Primăria Timișoarei transformă fostele hale de tramvai într-un centru cultural - concerte și expoziții - cu fonduri europene

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: "Este evident că prețurile au sărit în aer și știm cu toții. Eu nu mă mir că e dublă, pentru că toate materialele, tot ce am început în urmă cu câțiva ani, au crescut."

În acest moment, cei care intră în țară și merg spre Sibiu sunt nevoiți să coboare pe un drum național mult subdimensionat.

Bucata de drum Național dintre Margina și Coșevița este coșmarul șoferlor care tranzitează vestul țării. Asta pentru pentru că aici se formează cozi kilometrice, iar șoferii pierd zeci de minute în trafic.

Și lărgirea drumului județean care face legătura între Timișoara și autostradă a fost sistată. Consiliul Județean Timiș a reziliat contractul cu firma care nu a mai reușit să țină pasul cu lucrările, din cauza costurilor mult mai mari cu materialele de construcții.

Alin Nica, președinte CJ Timiș: "Firma nu a mai putut să aibă capacitatea financiară să susțină aceste pierderi. Noi avem riscuri și pe alte proiecte, riscul pierderii fondurilor europene."

Adrian Rusu, administrator firmă de construcții de drumuri: "Există o serie de lucrări licitate în urmă cu trei, patru ani. La momentul respectiv erau niște prețuri de producție. Depășesc prețul nostru de producție pe care îl avem în momentul de față. Nimeni nu suportă să aducă bani de acasă."

Și firmele care asigură infrastructura electrică a drumurilor din orașe au probleme.

Horațiu Rada, proprietar firmă instalații electrice: ”Nivelul de prețuri a crescut. Valabilitatea ofertelor se schimbă de la o oră la alta. Dacă un simplu stâlp era prins în ofertă la o mie de euro, în momentul de față este 4.300-5000 de euro."

Guvernul a permis instituțiilor să actualizeze prețurile cu până la 18%, însă această mărire este insuficentă, în condițiile în care betonul și oțelul s-au scumpit cu 40 de procente, iar nisipul cu 30 la sută, față de anul trecut.

Cristian Erbalu, Federația Patronatelor Societăților din Construcții: ”Vor fi efecte în lanț. Aceste sistări se vor transforma în anulări de contracte, iar oamenii vor rămâne fără job.”

Criza se va accentua din cauza războiului, spun specialiștii, pentru că Ucraina și Rusia erau cei mai mari producători de fier din Europa.

Articol recomandat de sport.ro

Fanii au „explodat” după ce Marseille și-a schimbat sigla: „Nu știu dacă să plâng sau să vomit”