Cum au obținut ilegal identități românești cei 7.000 de ruși, ucraineni și moldoveni. „Se vedea că nu-s de-ai noștri”
După sutele de percheziții făcute marți în Botoșani, două angajate de la serviciul de Evidență a Populației din orașul Săveni au fost reținute. Alte două femei sunt cercetate sub control judiciar.
Ele sunt acuzate că au ajutat 7.000 de cetăteni din Rusia, Ucraina și Republica Moldova să obțină acte de identitate românești false.
Cele două femei reținute pentru 24 de ore sunt șefa Serviciului de Evidență a Populației din Săveni și o alta funcționară, fostă angajată MAI.
Alte două femei, printre care o pensionară care lucrase anterior tot în structurile MAI, sunt cercetate sub control judiciar. Cele patru sunt acuzate de fals informatic în formă continuată.
Potrivit Înaltei Curți de Casație și Justiție ele făceau parte dintr-o rețea care a ajutat aproape 7.000 de persoane din Rusia, Ucraina și Republica Moldova să obțină acte de identitate romanești, în perioada anilor 2023-2024, pe baza unor documente false ce atestau cetățenia romană.
Cel mai probabil, miercuri, procurorii vor cere arest preventiv pentru cele două angajate reținute. Între timp, activitatea Serviciului din Săveni continuă fiind preluată de una dintre persoanele aflate sub control judiciar.
Programul de lucru al instituțiilor a fost suspendat.
În acelasi timp, au fost făcute percheziții și acasă la cei vizați de anchetă. Potrivit Înaltei Curți de Casație si Justiție, este vorba despre o rețea care, prin intermediul unor funcționari publici, ar fi obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea, pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina si Republica Moldova. S-a întâmplat în perioada 2023-2024.
Bătrână: „Veneau câte 5-6, aveau o dubă din asta mai mare cu geamuri negre, nici nu vedeai. Când coborau se vedea că nu-s de-ai noștri. Și bărbați și femei și tineri."
Cetătenii străini au obținut cărți de identitate românești, pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care, anterior, fuseseră falsificate.
Mulți figurau că ar fi locuit la adrese unde, de fapt, nu stătuseră niciodata si, mai grav, obțineau și o identitate falsă.
Astfel, și-au stabilit domiciliul în mod fictiv la noi 7.000 de ruși, ucraineni si moldoveni sau cetățeni din alte state membre ale fostei Uniuni Sovietice.
Cercetările se fac pentru luare de mită și fals informatic, în cazul funcționarilor publici, precum și pentru dare de mită si uz de fals, în cazul străinilor.
Toate cele trei funcționare de la serviciul de evidență a populației din Săveni, inclusiv șefa instituției, au fost duse la audieri.
Femeie: „N-am făcut nimic, nu știu de ce. Nu am avut nicio problemă, eu i-am luat în spațiu cu proprietarii.”
Relu Târzioru, primar Saveni: „Ori de câte ori am avut controale ei au ieșit bine. Eu eram unul din oamenii care nu încurajam aceste lucruri, pentru ca nici nu îmi convenea să văd fluxul ăsta de oameni. Știam că, la un moment dat, o să fie o problemă."
Surse din anchetă spun că unul dintre beneficiarii actelor false din Botosani ar fi cetățeanul român acuzat că ar fi incendiat recent casa premierului britanic Keir Starmer.
Stanislav Carpiuc, originar din Cernăuți, Ucraina, a fost arestat în urmă cu o lună într-o suburbie a Londrei.
