Regizorul Tudor Giurgiu, revoltat de condițiile din Aeroportul Otopeni: E mizerie. Bagajele îți ajung la peste 45 de minute
Regizorul Tudor Giurgiu a postat pe Facebook un mesaj în care descrie condițiile deplorabile din toaletele Aeroportului Otopeni, în ciuda profiturilor mari ale companiei care administrează aeroportul.
„Știi că ai ajuns pe aeroportul Otopeni când…. mirosul dinspre WC-uri transcende transpirația, căldura. E ceva de neimaginat. Cîh. Te apropii rapid cu un copil pe care îl “trece” rău de tot, dar mirosul îți blochează nările și îți vine să dai cale întoarsă. Fugi spre alt WC, îți imaginezi că o fi mai bine. Da, nu pute a dracului ca la primul, dar e mizerie, îngălare. Oribil”, a scris regizorul într-o postare pe Facebook.
Deși aeroportul generează profituri substanțiale – peste 540 de milioane de lei – igiena pare să fie total neglijată, iar măsurile de întreținere se limitează la o mătură uzată și un făraș vechi, spune Tudor Giurgiu.
Pasagerii străini, surprinși și revoltați
„Niște străini înjură și se miră. Își imaginează probabil că au ajuns într-o țară din lumea a patra. Ironic, fișa de control a grupurilor sanitare stă să cadă dintr-o folie transparentă atârnată cu chiu cu vai de perete. Mă uit pe net, profitul Companiei Aeroporturi București a fost de 540 milioane lei. O mătură roasă la cap și un făraș vai mama lui, e tot ce s-a putut. Preocupare zero pentru managementul closetelor, probabil o problemă de igienă insurmontabilă la un așa nivel. Mai bine să moară proștii, vorba lu’ nenea Iancu. Adică noi”, a mai precizat regizorul.
Pe lângă lipsa de igienă, el povestește și despre o experiență frustrantă cu livrarea bagajelor. A ajuns la banda de bagaje, unde a fost nevoit să aștepte zeci de minute fără niciun semn că bagajele zborului său de la Salonic ar urma să apară. Situația s-a complicat când zborul a dispărut pur și simplu de pe ecranul informativ, lăsând pasagerii confuzi și fără indicații clare.
„Bagajele îți ajung la peste 45 de minute. Și habar nu ai unde îți ajung. După ce ai rezolvat cu chiu cu vai problema urinatului într-una din haznale, te grăbești să-ți ridici bagajul de la banda 6, cum mi s-a întâmplat aseară, cursa de Salonic. Fugi de-aici… trec 15, 25 minute si nimic.. iti zici ca o fi trafic, multe curse, presiune. Ești empatic cu munca celor mulți și nevăzuți. După o juma de oră de așteptare, banda 6 era împresurată de zeci de pasageri, a venit Madridu’ plus altă cursă. Bip-bip, încep să apară primele bagaje, Salonic ioc. Și, dramă totală, pe ecranul cu livrările în curs, zborul de Salonic dispare. Nu mai e pur și simplu. Urcăm toți, cu cărucioare, copii, la Banda 2, spre duty free zone. Salonicul, nicăieri. Nici bagaje, nici pe ecrane. Oare chiar om fi zburat mă întreb? Is it for real? Întrebăm pe cei care lucrează la biroul de obiecte pierdute. “Aaa, stați liniștiți, bagajele sunt în curs de livrare. Zborul dispare automat din soft sau sistem după 30 min. Coborâți înapoi la banda 6”. Ne executăm, hop hop, ajungem”, a mai scris Tudor Giurgiu.
Apel ironic către autorități
Giurgiu subliniază că astfel de situații sunt o realitate tristă, iar modul în care instituțiile aeroportuare gestionează relația cu clienții este aproape inexistent, cu o „bătaie de joc suverană”, de care sunt responsabili oameni plătiți bine.
„Dăm drumul la bancuri fataliste și înjurături, ce ne mai rămâne de făcut? Pe bandă, doar bagaje de Madrid. Conspirația anti-Salonic e evidentă. După încă 10 min, o voce ne avertizează: “Urcați înapoi, bagajele se livrează la banda 2”. Hai cu toții! Ajungem la 2, nu apare nicăieri nimic scris de Salonic, noroc cu Vocea Patriotului Naționale că ne-a îndrumat. Preluăm bagajele și ieșim fericiți din Iad. Știi că ai ajuns în România atunci când customer service-ul, relația instituțiilor cu clienții de rând e la pământ. Când bătaia de joc e suverană. Din partea unora plătiți cu bani mulți și grei. Domnule Bolojan, mult succes!”, a conchis regizorul.
