Reacția unei asistente medicale la noile imagini de la Colectiv: "Mi-a fost milă de pompieri"

Asistenta medicală Andreea Niculae scrie că i-a fost milă de pompieri după apariția imaginilor de la intervenția din 30 octombrie 2015 și că dezastrul de la Colectiv a fost "ceva pentru care nu am fi putut fi pregătiți niciodată".

Asistenta medicală scrie că este adevărat că s-a improvizat mult în timpul intervenției, "dar acolo au muncit oameni nu numai cu cunoștințele lor medicale și de prim ajutor, ci și cu sufletul".

"După 4 ani povestea Colectiv văzută prin ochii salvatorului. Prin ochii lui Valeriu Panait, la momentul acela voluntar al Sabif. Voluntar. Un om care atunci ajuta Serviciul de urgenta în mod gratuit și dezinteresat. Dincolo de incompetenta organelor abilitate, dincolo de ce NU s-a făcut, dincolo de ce nu a mers bine, dincolo de jocurile politice de atunci și alea de acum, când apare o filmare importanta la 4 ani, în an electoral (ați observat "coincidenta“, nu?), acolo au fost și oameni. Angajați, voluntari, pompieri. Pompierii de care azi, urmărind ultima înregistrare, mi-a fost foarte milă. Pentru noi toți, Colectiv a fost ceva pentru care nu am fi putut fi pregătiți niciodată. Da, s-a improvizat mult, dar acolo au muncit oameni nu numai cu cunoștințele lor medicale și de prim ajutor, acolo s-a muncit și cu sufletul", scrie Andreea Niculae.

Mesajul unui voluntar după drama de la Colectiv

Citește și

Reacția Parchetului General cu privire la noile imagini de la Colectiv

Asistenta medicală redă, în continuarea postării sale, mesajul pe care l-a scris pe 31 octombrie 2015, la câteva ore după dezastru, unul dintre voluntarii ce au intervenit la incendiul de la Colectiv.

Iată mesajul lui Valeriu Panait, voluntar la Colectiv, preluat de Andreea Niculae:

"SÂMBĂTĂ, 31 OCTOMBRIE 2015
Am ajuns la Micro 4...
...încrezător ca va fi o garda faina. Urma sa fac parte pentru prima data din echipajul unui medic ajuns la rangul de legenda urbana și nu mă puteam aștepta decât la o garda de poveste.
Beam o cafea când a venit și a aflat ca voi fi voluntarului lui. "Bai, tu ești ginionist la cazuri?" "Nu știu!" îi zic zâmbind vinovat. "Dacă ești ghinionist te bag în pizda ma-tii direct! Ca mie nu îmi place sa o iau pe ocolite!".
Primul caz a trecut repede și cu succes. Primim a doua fisa: incendiu. Plecam!
Facem 3-4 minute din microstatie pana în Piața Bucur. Auzisem pe stație ca un club luase foc. Era încă devreme si nu ne așteptam să fie multă lume.
Oprim și cobor repede din mașină. Fiind primii ajunși, medicul nostru preia coordonarea la fata locului așa ca ne apucam de treaba. Încep sa apară tineri zdrențuiti, cu parul ars, fumegand și cu pielea atârnând din cauza arsurilor.
Imaginea e de coșmar. Parcă sunt toți niște zombie care vin spre noi plângând și cerând ajutor. Nu pot distinge trăsături în spatele arsurilor și nici nu încerc. Primii trei se urca în mașină iar pe următorii îi înșir impreuna cu Gabi, ambulantierul, pe bordura. Ii învelim în folii izoterme și le punem pe arsuri comprese cu ser.
Vin din ce în ce mai mulți și nu facem fata. Apar și alte echipaje cunoscute și începem sa lucram împreună. Îl întreb pe unul din tinerii mai puțin afectați câți erau înăuntru: "Trei - patru sute." Îmi îngheață inima căci mă gândesc ce va fi și chiar e greu de descris ce a urmat.
Doua cuvinte pot caracteriza continuarea acestei povesti horror: "suferinta" și "solidaritate".
Am rămas repede fără seruri și comprese dar au apărut mulți îngerași în costume de spital multicolore, asistentele de la spitalul Bucur, și ne-au adus tot ce aveam nevoie: ser, comprese sterile, branule, vorbe bune și un pic de consiliere psihologica pentru victime. E bine când ai sprijin neașteptat.
Un pompier îmi arunca un pachet argintiu și îmi spune: "Taie punga asta! Inăuntru găsești ce ai nevoie." Desfac repede și găsesc o fașă enorma îmbibată în gel care îmi ajunge sa învelesc 5 tineri cu arsuri de gradul doi și trei.
Facem primul transport la spital cu trei victime, fara medicul ramas sa facă triaj, intubari si resuscitari la fața locului. Ne oprim în drum și refacem stocul de ser, comprese și folii izoterme.
Ne întoarcem și ne împrăștiemai prin zona sa ajutam. Văd un pompier resuscitand o tânără de nici 20 de ani și mă duc sa îl schimb la compresii. Am tub de oxigen în spate și după ce o doamna doctor de la Universitar o intubeaza cuplez oxigenul la balon. După încă câteva compresii avem puls. Tensiunea ajunge la 112 și o transportam la o autospeciala. Sper sa scape.
Nu prea mai e nimic de făcut. Pe jos, în mijlocul pieței, trei morți. În morga improvizata lângă intrarea în club, încă 22... Afară presa, părinți plângând, curioși și echipaje de urgenta și de pompieri epuizate.
Acum a venit vremea ca oamenii ahtiați după imagine sa iasă în fata camerelor, sa deplânga soarta victimelor și sa se încununeze cu lauri nemeritati.
Da, cei de jos si-au făcut treaba, nu mai e nevoie de ei. Nu dau bine la camere așa murdari, extenuați, plini de funingine, de resturi de par și piele.
Mai facem un caz pana la ieșirea din tura și ajung acasă pe la ora 9.
Găsesc o mulțime de mesaje pe Facebook și sms de la prieteni, rude și cunoștințe în care sunt felicitat. Reacția unui adult de 36 de ani pe care teoretic nu îl sperie nimic? Îmi dau lacrimile. Și plâng. Fără sa mă vadă nimeni."

Imagini cutremurătoare de la nenorocirea din clubul Colectiv au fost publicate pentru prima dată joi, la 4 ani de la dezastru.

Imaginile surprind primele momente ale intervenţiei pompierilor şi echipajelor medicale. În timp ce victimele zac pe asfalt, - în prima fază, cei care ajută cu disperare şi uneori, cu ultimele puteri, sunt civilii, unii dintre ei cu tricourile arse şi plini de răni.

Unii pompierii par că nu ştiu ce să facă, iar răniţii sunt căraţi pe braţe sau pe paleţi de lemn, de prietenii lor. Trec minute bune, până să se mobilizeze salvatorii.

64 de oameni au murit la Colectiv.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă