Războiul din Ucraina ar provoca poluarea aerului în România. Valorile toxice au fost de 2-3 ori mai mari decât cele normale
Niveluri alarmante de poluare sunt înregistrate de două zile în Europa de Est, inclusiv în România. Toate platformele care măsoară calitatea aerului, și cea a Agenției Europene a Mediului indică această situație.
Deocamdată sunt mai multe ipoteze pentru cauza acestei poluări masive, cum ar fi războiul din Ucraina care generează emisii poluante, arderea deșeurilor și încălzirea cu lemn și cărbune. Contribuie din plin și presiunea atmosferică mare, ceața și lipsa vântului.
Hărţile de monitorizare a calităţii aerului indică zone roşii în Europa de Est, în ţări ca Polonia, Slovacia, Serbia, Ungaria, vestul Ucrainei dar şi România.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Acum 24 ore, pe platforma Airly, senzorii indicau niveluri de 2-3 ori mai mari decât valorile normale.
Pe 3 platforme diferite de monitorizare a aerului, senzorii arată că nivelurile de poluare în Europa de Est sunt mult peste limita normală. Cele mai afectate țări sunt Polonia, Ungaria, Serbia și România. Depășirile cele mai mari au fost înregistrate la doi indicatori importanți în măsurarea calității aerului: PM 2,5, repectiv PM 10, particule toxice, de ordinul micronilor că dimensiune.
PM 2,5 provine în special din arderi de deșeuri, iar PM 10 poate fi produs de arderi, de trafic, de condiții meteo nefavorabile, dar și de lipsa spațiului verde.
Organizaţia de mediu Agent Green spune că de vină ar putea fi emisiile poluante provocate de războiul din Ucraina, care depășesc granițele acestei ţări. Mai ales că hărţile arată poluare inclusiv în vestul Ucrainei.
Activiștii de mediu cred că din cauza scumpirii gazului, mulţi se încălzesc acum cu lemn şi cărbune, iar focul duce la degajări mari de fum. În România, de pildă, peste 40% din gospodarii se încălzesc cu lemn. La care se adaugă arderile de deşeuri.
Octavian Berceanu, activist de mediu: „Vedem că aceste puncte vişinii sau roşii sunt în centrele urbane, Iaşi, Cluj, Braşov, Craiova, Bucureşti. Avem şi nişte arderi chiar din zona de încălzire domestică, oamenii poate au renunţat la încălzit casele pe gaze sau curent electric şi au revenit la sobele tradiționale care poluează destul de mult pentru că nu toate funcţionează pe lemne ci pe bucăţi de plastic, ulei încins, am văzut multe sobe chiar şi în București care funcţionează cu ulei ,asta se întâmpla şi în Ungaria, Bulgaria şi în România şi în Polonia şi în Cehia.”
Radu Motișan, fondator rețea de monitorizare a calității aerului: „Toată Europa de est suferă, e și o amprentă economică dar suferă de această problemă și se vede foarte repede contrastul dintre ce e la noi și ce e în vest, unde aerul arată mult mai bine. Polonia este mare consumatoare şi producătoare de cărbune.”
Oana Neneciu, coordonatorul unei platforme de măsurare a calității aerului: „Atunci când nu avem vânt și nu avem ceață, când avem presiune atmosferică, aceste particule nu se pot îndepărta ușor și rămân deasupra orașelor mai mult timp. Și acum dacă ne uităm afară o să observăm că nu este o zi cu ceață, fără soare, fără vânt și atunci e clar că aceste pârticul rămân la nivelul nostru.”
România nu raportează Agenţiei Europene a Mediului măsurătorile din sistemele naţionale de monitorizare.
