Război în Ucraina, ziua 58. Vicepremierul Ucrainei: Doar ONU poate ajuta civilii din Mariupol

Armata americană spune că peste 20 de țări vor participa la discuțiile care vor avea loc în Germania săptămâna viitoare, axate pe nevoile pe termen lung ale Ucrainei.

Pentagonul a confirmat informația în această după-amiază, adăugând că discuțiile vor avea loc pe 26 aprilie - aceeași dată la care secretarul general al ONU se va întâlni cu Vladimir Putin la Moscova.

Evacuarea celor 100.000 de oameni blocaţi în Mariupol este posibilă doar cu ajutorul ONU, deoarece este singura organizaţie cu ”puterea de a preveni moartea”, afirmă vicepremierul ucrainean

Evacuarea celor aproximativ 100.000 de oameni blocaţi în Mariupol va fi posibilă doar cu ajutorul Naţiunilor Unite, deoarece este singura organizaţie cu ”puterea de a preveni moartea”, a declarat vicepremierul Ucrainei, Irina Vereşciuk, pentru BBC Radio 4 World Tonight.

ONU trebuie să se implice în organizarea coridoarelor umanitare, deoarece este singura organizaţie cu capacitatea şi puterea de a preveni moartea”, însă până la momentul actual, ”doar observă evenimentele”, a declarat vicepremierul Ucrainei, Irina Vereşciuk, pentru BBC Radio 4 World Tonight, conform News.ro.

Irina Vereşciuk a afirmat, înainte de anunţul secretarului general al Naţiunilor Unite că va vizita Moscova, că ”evacuarea este posibilă doar cu asistenţa ONU. ONU şi Guterres trebuie să se implice şi să aranjeze coridoare”

”Nu avem timp să aşteptăm. Aceste coridoare trebuie amenajate în următoarele câteva zile”, a mai subliniat ea.

“Statele Unite nu sunt interesate de pacea din Ucraina” și “Occidentul face totul pentru a escalada situația de acolo”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, la Rusia-24.

"Occidentul face totul nu doar pentru a continua escaladarea situației, ci și pentru a nu avea nicio șansă de a o calma. Statele Unite nu au nevoie de pace în Ucraina", a declarat Zakharova, conform The Armenian Reporter. 

Fostul preşedinte american Donald Trump a declarat joi că, în perioada cât a fost la Casa Albă, i-a ameninţat pe aliaţii din NATO că, dacă nu îşi cresc cheltuielile militare, armata SUA nu se va angaja în apărarea lor dacă Rusia le-ar ataca, consemnează AFP.

Atât în timpul campaniei electorale cât şi după ce a ajuns preşedinte, Trump a descris adesea NATO drept o alianţă militară care ar trăi pe seama generozităţii SUA, ţară care, consideră el, cheltuie prea mulţi bani pentru a apăra alte ţări ce-i sunt mai degrabă rivali decât parteneri.

În declaraţia sa de joi, el a susţinut totuşi că ameninţarea sa la care s-a referit a fost doar o strategie de „bluff”, de cacealma, pentru a determina astfel statele NATO să crească bugetele alocate apărării.

Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord prevede că statele membre se angajează să apere orice altă ţară membră a Alianţei care ar fi atacată.

Însă la un summit, Donald Trump a sugerat că Washingtonul nu va onora acest angajament, pentru că „toată lumea este un rău platnic”.

''Unul dintre preşedinţi m-a întrebat: „Asta înseamnă că nu ne veţi apăra ? Nu ne veţi apăra în faţa Rusiei ?''. Iar eu i-am răspuns: exact asta vreau să spun”, a afirmat Trump în intervenţia sa la un eveniment al fundaţiei conservatoare Heritage.

„Dacă aş fi răspuns „Nu, nu asta vreau să spun”, atunci de ce ar mai fi plătit ei ?”, a explicat fostul preşedinte strategia sa de a juca la cacealma pentru a forţa statele NATO să cheltuie mai mult pentru înarmare.

„Noi apărăm Europa şi, în acelaşi timp, ei ne jefuiesc, ne jefuiesc foarte foarte serios”, a pretins Trump în declaraţia sa de joi, menţinându-şi astfel opiniile pe care le avea când era la Casa Albă.

Pe de altă parte, el s-a declarat ''stupefiat'' că această ameninţare a sa adresată altor ţări din NATO nu a fost niciodată dezvăluită de mass-media.

Președintele turc, Tayyip Erdogan, se așteaptă să vorbească la telefon cu omologii săi din Rusia și Ucraina în următoarele 48 de ore, și speră să îi convingă să meargă la Istanbul pentru neogocieri.

Trupele ruse au preluat controlul asupra unui arsenal al armatei ucrainene cu mii de tone de muniţie în regiunea Harkov, a anunţat, vineri, Ministerul rus al Apărării, relatează agenţia de presă rusă TASS.

„În timpul operaţiunii lor militare speciale, trupele ruse de inginerie au preluat controlul asupra unui arsenal al armatei ucrainene pe o suprafaţă de câteva sute de hectare, cu depozite care conţin mii de tone de muniţie în regiunea Harkov”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Acolo sunt depozitate, în special, muniţie pentru sisteme de lansare de rachete multiple cu bombe cu dispersie, a mai precizat Ministerul rus al Apărării.

„Acestea sunt muniţiile pe care forţele ucrainene le foloseau pentru a bombarda cartierele rezidenţiale din zonele populate, punând în permanenţă în pericol civilii”, invocă Ministerul rus al Apărării, potrivit agenţiei de ştiri TASS.

De asemenea, depozitele conţineau muniţie pentru arme uşoare, artilerie grea, armamentul sistemelor de apărare aeriană şi diverse grenade, mai susţine comunicatul.

„Pe lângă muniţia de fabricaţie sovietică, în depozite se aflau mine şi obuze de fabricaţie occidentală”, se mai menţionează în comunicat.

Republica Moldova l-a convocat vineri pe ambasadorul rus la Chişinău pentru a-i transmite un protest în legătură cu declaraţiile unui general rus care a spus că trupele ruse angajate în ofensiva militară împotriva Ucrainei doresc să preia controlul asupra părţii de sud a acestei ţări pentru a ajunge în Transnistria, relatează AFP.

Potrivit unui comunicat emis de MAE de la Chişinău, Republica Moldova i-a exprimat ambasadorului rus „profunda preocupare” faţă de afirmaţiile generalului rus Ruslan Minnekaiev.

Republica Moldova „consideră aceste declaraţii ca fiind nefondate şi în contradicţie cu sprijinul Rusiei faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării noastre”, notează MAE de la Chişinău, care a amintit că „Republica Moldova este o ţară neutră” şi a cerut Moscovei „să respecte acest principu”.

Generalul Ruslan Minnekaiev, adjunctul comandatului Districtului Militar Centru al Rusiei, a declarat mai devreme vineri, în timpul unei reuniuni cu şefi de întreprinderi ai complexului militaro-industrial la Ekaterinburg, că Rusia doreşte să preia „controlul total asupra Donbasului şi sudului Ucrainei”.

Potrivit generalului rus, controlul părţii de sud a Ucrainei va permite Rusiei în special să le vină în ajutor separatiştilor proruşi din Transnistria.

„Controlul sudului Ucrainei înseamnă totodată un culoar spre Transnistria, unde observăm de asemenea cazuri de oprimare a populaţiei rusofone”, a explicat el.

Aceste declaraţii îngrijorează Republica Moldova, mai ales că Rusia a motivat agresiunea asupra Ucrainei prin presupuse persecuţii asupra populaţiei rusofone din Doneţk şi Lugansk, cele două provincii separatiste proruse din estul Ucrainei.

Aceasta din urmă a reacţionat de asemenea după declaraţiile generalului Minnekaiev, Ministerul ucrainean al Apărării descriindu-le drept o expresie a „imperialismului” rus, relatează agenţia EFE.

Secretarul general al ONU se va întâlni marţi la Moscova cu preşedintele rus pentru a încerca o mediere în războiul ruso-ucrainean

Preşedintele rus Vladimir Putin se va întâlni marţi la Moscova cu secretarul general al ONU Antonio Guterres, au anunţat vineri Kremlinul şi un purtător de cuvânt al ONU, transmite Reuters.

Guterres ceruse săptămâna aceasta să fie primit la Kiev şi Moscova de preşedinţii Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin pentru a încerca o mediere între Rusia şi Ucraina care să pună capăt războiului declanşat de agresiunea rusă, conform Agerpres.

Înaintea acestei solicitări, Kremlinul s-a plâns că secretarul general al ONU nu a dorit să-l contacteze pe preşedintele Putin în perioada scursă de la începerea conflictului.

Cel puțin 20 de persoane au fost rănite în regiunea Nikolaiev în ultimele două zile în urma atacurilor trupelor ruse, a declarat, vineri, șefa consiliului regional, Hanna Zamazeeva, într-o postare Telegram. „Din fericire, printre victime nu există copii”, a adăugat ea. Zamazeeva a spus că victimele au fost duse la spitale regionale, conform CNN.

Preşedintele rus Vladimir Putin se va întâlni marţi la Moscova cu secretarul general al ONU Antonio Guterres, au anunţat vineri Kremlinul şi un purtător de cuvânt al ONU, transmite Reuters.

Guterres ceruse săptămâna aceasta să fie primit la Kiev şi Moscova de preşedinţii Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin pentru a încerca o mediere între Rusia şi Ucraina care să pună capăt războiului declanşat de agresiunea rusă.

Înaintea acestei solicitări, Kremlinul s-a plâns că secretarul general al ONU nu a dorit să-l contacteze pe preşedintele Putin în perioada scursă de la începerea conflictului.

Guterres va avea la Moscova de asemenea o întâlnire de lucru şi un dineu cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat vineri că negocierile cu Ucraina „trenează” şi că nu a primit încă un răspuns din partea Kievului asupra propunerilor formulate de Rusia cu cinci zile în urmă, relatează agenţiile AFP şi EFE.

Şeful diplomaţiei ruse s-a declarat de asemenea sceptic cu privire la dorinţa liderilor ucraineni de a continua aceste negocieri. „Mi se pare straniu când aud în fiecare zi declaraţii (...), inclusiv ale preşedintelui (ucrainean Volodimir Zelenski) şi ale consilierilor săi, care lasă impresia că nu au deloc nevoie de aceste negocieri”, a mai spus Lavrov, vorbind la Moscova la o conferinţă de presă comună cu omologul său kazah Muhtar Tleuberdi.

Totuşi, negociatorul-şef rus Vladimir Medinski a anunţat pe Telegram că a avut chiar în aceeaşi zi noi discuţii cu negociatorul-şef ucrainean David Arahamia, fără a da detalii.

Biserica Ortodoxă ucraineană aflată sub Patriarhia Moscovei şi care s-a disociat de patriarhul Kirill, un susţinător al preşedintelui Vladimir Putin, a anunţat vineri că pregăteşte o procesiune religioasă de Paşti pentru evacuarea civililor şi soldaţilor ucraineni răniţi aflaţi în interiorul combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, relatează AFP.

Biserica „este pregătită să organizeze o procesiune dinspre Orihov, în regiunea Zaporojie, către uzina Azovstal din Mariupol pentru a aduce un ajutor de urgenţă şi a evacua civilii. Această procesiune ar putea de asemenea să contribuie la evacuarea militarilor răniţi şi recuperarea corpurilor” celor ucişi, a declarat mitropolitul Onufrie, liderul Bisericii Ortodoxe ucrainene de sub Patriarhia Moscovei, care a cerut în acest scop o încetare a focului la Mariupol şi în împrejurimi, precum şi stabilirea unui culoar umanitar pentru procesiunea din Vinerea Mare.

Ortodocşii ucraineni sunt împărţiţi între Biserica Ortodoxă aflată sub Patriarhia Moscovei şi Biserica Ortodoxă a Ucrainei formată în urma unirii Bisericii Ortodoxe ucrainene de sub Patriarhia Kievului cu Biserica Ortodoxă autocefală ucraineană şi recunoscută în 2019 de Patriarhia de Constantinopol.

Trupele ruse au deschis focul asupra unui autobuz de evacuare cu 25 de persoane la bord, în oraşul Popasna, a declarat, vineri, şeful administraţiei militare regionale Lugansk, Serhii Haidai, pe contul de Telegram, relatează CNN.

”Această evacuare a fost specială şi extrem de periculoasă. 22 de pasageri stăteau jos. Erau un tânăr de 25 de ani, cu răni la spate şi la picior, şi o femeie în vârstă paralizată pe targă pe podea”, a precizat şeful administraţiei militare regionale Lugansk, Serhii Haidai, notează News.ro. 

Ţările de Jos sunt „ferm hotărâte” să pună capăt importului de petrol şi gaze naturale provenite din Rusia până la sfârşitul anului 2022, a declarat, vineri, ministrul olandez al Mediului şi Energiei, Rob Jetten, relatează CNN.

Guvernul olandez va subvenţiona companiile energetice pentru a umple depozitul de stocare a gazelor Bergermeer până la 70% din capacitate până la sfârşitul anului, a declarat, vineri, pentru CNN, purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei şi Politicilor Climatice, Pieter ten Bruggencate.

Subvenţiile erau necesare ca stimulent pentru a importa gaze naturale la nivelurile actuale de preţ, a spus ten Bruggencate, adăugând că Ţările de Jos vor aloca aproximativ 623.000.000 de euro.

Firma energetică de stat Energie Beheer Nederland ar completa capacitatea rămasă în cazul în care programul de subvenţii nu s-ar dovedi suficient, a adăugat ten Bruggencate.

Forțele ruse au bombardat un spitalul din regiunea Donețk cu rachete Uragan. Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, a declarat că un spital din orașul Lîman (Lyman) a luat foc după bombardare. Încă nu au fost raportate victime, conform The Kyiv Independent.

Poşta Ucrainei a fost ţinta unui atac cibernetic după ce timbrul poştal ”Navă rusă, du-te naibii!” a fost pus la vânzare pe Internet

Serviciul poştal naţional al Ucrainei, Ukrposhta, a anunţat că a fost ţinta unui atac cibernetic vineri, după ce timbrul poştal care ilustrează un soldat ucrainean cu degetul mijlociu ridicat către crucişătorul Moskva, nava-amiral rusească scufundată săptămâna trecută în Marea Neagră, a fost pus la vânzare pe Internet, relatează Reuters.

Oamenii au format cozi pentru a cumpăra timbrul poştal când a fost pus la vânzare la sediul poştal din Kiev săptămâna trecută, după ce nava-amiral a Flotei Mării Negre, Moskva, s-a scufundat. Kievul a recunoscut că a atacat crucişătorul Moskva cu rachete, iar Rusia a precizat că nava s-a scufundat în timp ce era remorcată către bază, după un incendiu provocat de o explozie a muniţiei, conform News.ro. 

Ihor Smilianskyi, directorul general al Poştei Ucrainene, Ukrposhta, şi-a cerut scuze clienţilor pentru atacul de tip DDoS (atacuri care constau într-o ”negare a serviciului”), dar nu a spus cine ar putea fi responsabil.

”Facem tot ce e posibil, într-adevăr, împreună cu furnizorii de internet, pentru a restabili atât magazinul online, cât şi alte sisteme Ukrposhta, care, de asemenea, nu funcţionează temporar din cauza unui atac DDos asupra sistemelor noastre”, a scris el pe Facebook.

Papa Francisc a anunţat că întâlnirea sa planificată în luna iunie cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Chiril, a fost anulată, deoarece în acest moment ”ar putea crea multă confuzie”, însă Suveranul Pontif a declarat că este ”dispus să facă orice pentru a opri războiul” din Ucraina, iar Vaticanul face eforturi diplomatice în acest sens, relatează CNN, citat de News.ro. 

Patriarhul Chiril a susţinut anterior războiul Rusiei din Ucraina, argumentând în luna martie că paradele comunităţii gay au reprezentat unul dintre motivele invaziei ruse.

Vechi aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, Patriarhul Chiril este o figură religioasă importantă în Rusia, unde religia ortodoxă este considerată o parte integrantă a identităţii ţării.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, i-a cerut vineri într-o discuţie telefonică preşedintelui rus Vladimir Putin să garanteze culoare umanitare de Paştele ortodox în oraşul ucrainean asediat Mariupol, relatează AFP.

„Discuţie cu preşedintele Putin. Culoare umanitare la Mariupol şi în alte oraşe asediate trebuie să fie imediate, mai ales cu ocazia Paştelui ortodox”, a scris Charles Michel pe Twitter.

În acest timp, armata rusă s-a declarat pregătită să respecte „în orice moment” un armistiţiu în oraşul Mariupol la combinatul siderurgic Azovstal, ultima redută a rezistenţei ucrainene în acest oraş de la Marea Azov.

„Punctul de plecare al acestei pauze umanitare va fi ridicarea de către formaţiunile armate ucrainene a drapelelor albe pe o parte sau toată suprafaţa Azovstalului”, a transmis într-un comunicat Ministerul rus al Apărării, care asigură că civilii evacuaţi vor putea alege dacă să se îndrepte spre teritoriile aflate sub control ucrainean sau cele sub control rus şi că soldaţii care se predau vor fi trataţi cu demnitate, iar răniţii vor fi îngrijiţi.

„Această iniţiativă umanitară din partea Federaţiei Ruse este valabilă 24 de ore din 24”, se mai arată în comunicatul prin care Rusia le cere de fapt soldaţilor ucraineni care s-au repliat în interiorul acestui mare combinat să se predea.

În mesajul său pe Twitter, Charles Michel mai menţionează că i-a reiterat preşedintelui Putin în discuţia avută „susţinerea faţă de Ucraina şi suveranitatea sa”. „Unitatea, principiile şi valorile noastre sunt inalienabile”, mai notează acesta.

Potrivit unui responsabil european, Charles Michel i-a cerut lui Vladimir Putin să se întâlnească să discute direct cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aşa cum insistă acesta din urmă. Kremlinul a refuzat orice întâlnire directă între cei doi lideri, afirmând că aceasta poate avea loc numai pentru încheierea unui acord de pace după ce negocierile vor fi făcut suficiente progrese. Or, aceste negocieri sunt în prezent, conform lui Putin, într-un punct mort.

Regatul Unit vrea să livreze tancuri Poloniei, în locul unor tancuri de asalt de concepţie sovietică, pe care Varşovia ar putea să le furnizeze Ucrainei, în lupta împotriva invaziei ruse, relatează AFP.

„Avem în vedere să trimitem tancuri Poloniei, pentru a ajuta la trimiterea unor dintre (tancurile) lor (de tip) T-72 în Ucraina”, a anunţat vineri, într-o confernţă de presă, la New Delhi, premierul brtanic.

Boris Johnson a dezăluit, de asemenea, că militari ucraineni sunt formaţi în Regatul Unit, în vederea folosirii unor vehicule blindate pe care Londra urmează să le furnizeze Ucrainei în lupta împotriva invaziei ruse.

„Pot să spun că formăm, în prezent, ucraineni, în Polonia, să folosească (sisteme de) apărare antiaeriene, iar în această ţară (Regatul Unit) să folosească vehicule blindate”, a declarat el presei britanice care-l însoţeşte în această vizită în India.

Un purtător de cuvânt al Guvernului britanic a anunţat joi că „două duzini” (24) de militari ucraineni se află în prezent în Regatul Unit, în acest cadru.

„Acţionăm în coordonare cu aliaţii noştri pentru a furniza noi tipuri de echipament, în care ucrainenii poate că nu au experienţă. Este, aşadar, rezonabil ca ei să primească formarea necesară pentru a le folosi cât mai bine”, a declarat acest purtător de cuvânt presei britanice.

ONU a documentat „uciderea, inclusiv prin execuţie sumară” a 50 de civili în oraşul Bucea, la periferia Kievului, anunţă vineri, la Geneva, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, Ravina Shamdasan, relatează AFP, citată de News.ro.

„În cadrul unei misiuni la Bucea, la 9 aprilie, anchetatori ONU ai drepturilor omului au documentat uciderea, inclusiv prin execuţie sumară, a aproximativ 50 de civili, la faţa locului”, anunţă Ravina Shamdasan într-o conferinţă de presă obişnuită, la Geneva.

Reprezentanţi ONU s-au dus în Ucraina să ancheteze „crime de război”, denunţate de către comunitatea internaţională, în urma difuzării unor imagini care surprindeau sute de cadavre ale unor civili la Bucea

De asemenea, ONU acuză armata rusă de acţiuni care „pot fi asimilate unor crime de război” în Ucraina, după invazia de la 24 februarie, inclusiv bombardamente fără discernământ în care au fost ucişi civili şi au fost distruse şcoli şi spitale.

„Forţele ruse au bombardat şi au bombardat în mod intensiv şi fără discernământ zone populate, omorând civili şi distrugând spitale, şcoli şi alte infrastructuri civile, tot atâtea acţiuni care pot fi asimilate unor crime de război”, denunţă Ravina Shamdasani.

Peste 1.000 de cadavre sunt examinate în prezent de anchetatorii criminalişti la Kiev, declară şeful Poliţiei locale

Anchetatorii criminalişti examinează în prezent 1.084 de cadavre ale civililor găsite în regiunea Kiev în urma retragerii forţelor ruse, potrivit Poliţiei capitalei ucrainene, relatează CNN.

Cadavrele au fost examinate de anchetatorii criminalişti după ce forţele ucrainene au recâştigat controlul asupra regiunii, a declarat Andrii Nebîtov, şeful Poliţiei locale.

„În prezent, numărul cadavrelor este de 1.084, acestea au fost examinate de anchetatori şi duse la unităţi medico-legale”, a spus Nebîtov.

„Sunt civili care nu au avut nimic de-a face cu apărarea teritorială sau cu alte formaţiuni militare. Marea majoritate - între 50 şi 75 la sută - sunt oameni ucişi de arme uşoare, fie o mitralieră, fie o puşcă cu lunetă, în funcţie de locaţie”, a adăugat oficialul ucrainean.

Nebîtov a spus că peste 300 de cadavre nu au fost încă identificate.

„Aş dori să fac un apel către cetăţeni: informaţi-ne cu privire la cunoştinţele şi rudele dumneavoastră care au dispărut şi despre care nu ştiţi nimic. Nu aşteptaţi”, a fost mesajul şefului Poliţiei locale pentru cetăţenii ucraineni.

Anchetatorii din regiunea Kiev şi din alte părţi ale ţării ieşite de sub controlul rusesc au precizat că au găsit dovezi pe scară largă ale uciderii civililor de către forţele ruse.

Franţa furnizează rachete antitanc Milan şi tunuri Caesar Ucrainei pentru a o ajuta să facă faţă invaziei ruse, a afirmat preşedintele Emmanuel Macron într-un interviu apărut vineri în cotidianul Ouest-France, preluat de AFP și citat de Agerpres. 

Până acum, Parisul a evitat să precizeze tipurile de armamente livrate Kievului, admiţând doar că '100 milioane de euro în donaţii materiale au fost deja efectuate' şi anunţând furnizarea de 'capacităţi militare complementare'.

'Livrăm (...) echipamente corespunzătoare, de la (rachete) Milan la (tunuri) Caesar, trecând prin mai multe tipuri de armamente', a răspuns Macron în interviu la întrebarea privind furnizarea de arme grele Ucrainei de către Europa.

'Cred că trebuie continuat pe acest drum. În continuare cu o linie roşie care este de a nu intra în cobeligeranţă', a adăugat el.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a afirmat, vineri, că ţara sa nu comentează legat de ajutorul militar primit, adăugând că, de la începerea războiului, România a avut "o politică inteligentă", conform Agerpres. 

"Armelor, ca şi banilor le place liniştea şi nu comentăm legat de ceea ce primim şi de unde, dacă nu există un anunţ oficial în legătură cu asta", a punctat şeful diplomaţiei de la Kiev, aflat în vizită la Bucureşti, în conferinţa de presă comună cu ministrul Bogdan Aurescu.

El a menţionat că "politica adoptată de România de la 24 februarie este una inteligentă". "Restul, puteţi interpreta dumneavoastră", a transmis Kuleba.

"Lăsăm la latitudinea ţării să aleagă cum ne poate ajuta, este alegerea voastră suverană, este interesul vostru naţional. În unele cazuri vedem că unele ţări pot să ajute, dar nu vor, pentru că nu vor să supere Rusia. Când vedem că acesta este cazul, atunci facem presiuni. Nu este cazul României", a completat Dmitro Kuleba.

El a adăugat că nu acceptă "ipocrizia". "Ni se poate spune 'Nu avem tancuri, dar avem veste antiglonţ'. (...) Ce nu acceptăm este ipocrizia. Din fericire, acesta nu este cazul României. România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă şi săritoare încă de la începutul războiului", a evidenţiat ministrul ucrainean de Externe.

Banca Mondială a afirmat că o estimare preliminară arată că pagubele fizice suferite de clădirile şi infrastructura din Ucraina din cauza războiului au atins circa 60 de miliarde de dolari, potrivit BBC, citat de News.ro. 

Estimarea nu include costurile economice, în creştere, ale războiului. Suma va continua să crească pe măsură ce războiul continuă, a afirmat, joi, într-o conferinţă, preşedintel Băncii Mondiale, David Malpass.

Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a afirmat, întrebat dacă România va dona Ucrainei avioanele MiG-21, că ţara noastră, ca stat membru al UE şi NATO este extrem de responsabilă în sprijinul acordat Ucrainei, însă „lucrurile sunt într-o evoluţie permanentă şi nu cred că este bine să vorbim foarte mult public despre aceste lucruri”. La rândul său, ministrul de Externe ucrainean Dmytro Kuleba a precizat că a discutat acest subiect cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său, însă decizia este la latitudinea fiecărei ţări, în funcţie şi de interesul naţional, conform news.ro.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, susține că una dintre prioritățile momentului este evitarea unui conflict militar direct între NATO și Federația Rusă, conflict care ar putea duce la un "al treilea război mondial". Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu acordat Der Spiegel, conform Reuters. 

Federația Rusă ar dori să continue invazia în Ucraina până la Donbas și apoi mai în Sud pentru a deține controlul asupra întregului Sud al Ucrainei, stat pe care l-a invadat pe 24 februarie. Declarația îi aparține unui oficial înalt al armatei ruse, Rustam Minnekayev și a fost prezentată de Interfax, agenția de presă de stat din Federația Rusă, considerată o portavoce a propagandei de la Kremlin. Mișcarea ar lăsa Ucraina fără acces la Marea Neagră și ar face ulterior mai ușor un eventual ajutor al Rusiei acordat Transnistriei, notează presa internațională. 

Rusia a declarat joi că intenţionează să aibă până anul viitor o rublă ”digitală” capabilă să facă plăţi internaţionale şi, de asemenea, doreşte să extindă numărul de ţări care acceptă cardurile bancare în stil Visa şi Mastercard care sunt administrate de banca sa centrală, transmite Reuters. Odată cu sancţiunile occidentale care exclud Rusia din părţi mari ale sistemului financiar global, Moscova caută modalităţi alternative de a efectua plăţi cheie atât în ​​ţară, cât şi în străinătate.

Guvernatorul băncii centrale a ţării, Elvira Nabiullina, a declarat că banca intenţionează ca tranzacţiile reale cu ruble ”digitale” să fie posibile anul viitor şi că moneda digitală ar putea fi utilizată în unele tranzacţii internaţionale.

Imagini satelitare par să surprindă gropi comune în apropiere de Mariupol, iar oficiali locali acuză Rusia de faptul că a îngropat în aceste gropi până la 9.000 de civili ucraineni, cu scopul de a ascunde un masacru care a avut loc în timpul asediului acestu oraş portuat, scriu The Associated Press şi Reuters, potrivit News.

Maxar Technologies, un furnizor de imagini satelitare, a publicat joi imagini care arată, în opinia sa, peste 200 de gropi comune în oraşul Manhuş.

Oficiali ucraineni acuză armata rusă de faptul că a îngropat în aceste gropi locuitori ai Maripolului pe care i-au ucis în lupte.

Aceste imagini satelitare surprind rânduri lungi de morminte, în continuarea unui cimitir, în oraşul Manhuş, în afara Mariupolului.

Primarul Mariupolului, Vadim Boicenko, îi acuză pe ruşi de faptul că ”îşi ascund crimele militare” luând cadavre ale civililor din oraşul portuar şi îngropându-le la Manhuş.

În aceste morminte s-ar putea afla până la 9.000 de morţi, estima joi într-un mesaj postat pe mesageria Telegram Consiliul Municipal al Mariupolului.

Ucraina are nevoie de şapte miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de războiul dus de Rusia, a declarat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

''Şi vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru reconstrucţie'', a declarat el într-o intervenţie la o masă rotundă consacrată ajutorului acordat Ucrainei în cadrul unor reuniuni ale FMI şi Băncii Mondiale, la Washington.

Cu câteva zile mai devreme, oficialii ucraineni au comunicat Fondului Monetar Internaţional (FMI) că au nevoie de cinci miliarde de dolari pe lună pentru a menţine economia ţării în funcţiune cel puţin pentru următoarele câteva luni, a declarat miercuri directoarea generală a FMI.

''În pofida tuturor dificultăţilor, ţara noastră continuă să îşi îndeplinească toate obligaţiile în materie de asistenţă socială, plăţi de pensii, salarii (ale funcţionarilor publici) (...) şi toate acestea costă aproximativ şapte miliarde de dolari americani pe lună pentru bugetul nostru'', a declarat, la rândul său, prim-ministrul Denys Shmyhal, care participă personal la masa rotundă.

Parlamentele din Estonia şi Letonia au adoptat, joi, declaraţii prin care afirmă că Rusia a comis genocid în Ucraina, potrivit CNN.

În declaraţia sa, Estonia a arătat: „crime de război, masive şi sistematice, au fost comise împotriva naţiunii ucrainene de către Forţele Armate ale Federaţiei Ruse", potrivit Parlamentului său, Riigikogu.

Sunt menţionate oraşele Bucea, Borodeanka, Hostomel, Irpin şi Mariupol, ca şi alte aşezări care au fost ocupate de forţele ruse.

„Federaţia Rusă a comis acte de genocid, printre altele atrocităţi în masă împotriva populaţiei civile. Acestea au constat în crime, dispariţii forţate, deportări, încarcerări, tortură, viol şi profanarea cadavrelor", se arată în declaraţie.

Parlamentul Letoniei, Saeima, a adoptat declaraţia în unanimitate, arătând că a fost bazată pe „mărturii cuprinzătoare şi dovezi ale atrocităţilor în masă - crime, tortură, violenţă sexuală şi profanarea civililor ucraineni, inclusiv femei şi copii".

Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, se află  într-o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu.

Kuleba a fost primit la Palatul Victoria la ora 8,00 şi va avea o declaraţie de presă comună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, după ora 12,00.

Şeful diplomaţiei ucrainene a susţinut miercuri, la Sofia, că refuzul de a furniza arme ţării sale echivalează cu o susţinere pentru „agresiunea rusă şi exterminarea'' ucrainenilor, transmite agenţia EFE.

„Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri'', a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei.

Ministrul ucrainean a sosit luni seară în Bulgaria cu maşina, trecând prin România, într-o vizită care nu a fost anunţată public în prealabil. El a încercat la Sofia să convingă politicienii bulgari să livreze arme ţării sale, dar fără succes.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să organizeze un fals referendum pentru independenţă în regiunile sudice Herson şi Zaporojie, pe care le ocupă, informează vineri AFP.

Preşedintele Zelenski le-a cerut locuitorilor din zonele ocupate să nu furnizeze niciun fel de date personale, cum ar fi numerele de paşaport, în cazul în care le-ar fi cerute de către forţele ruse.

„Nu este corect să facă un recensământ. (...) Nu este pentru a vă oferi ajutor umanitar de vreun fel. Este de fapt pentru a falsifica un aşa-zis referendum pe pământul vostru, dacă vine de la Moscova ordinul de a organiza această comedie", a avertizat preşedintele ucrainean.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Rusia a respins o propunere de armistiţiu în perioada Paştelui ortodox din acest weekend, dar a adăugat el încă are speranţe de pace, transmite Reuters.

„Din păcate, Rusia a respins propunerea de a încheia un armistiţiu de Paşte. Asta arată foarte bine cum tratează conducătorii acestui stat credinţa creştină şi una dintre sărbătorile cele mai importante şi pline de bucurie. Dar noi ne păstrăm speranţa. Speranţa pentru pace, speranţa că viaţa va învinge moartea. Mâine este Vinerea Mare pentru creştinii răsăriteni. Cea mai tristă zi a anului. O zi în care orice ai putea face valorează mai puţin decât rugăciunea. Cu excepţia... apărării patriei, apărării camarazilor în luptă", a spus Volodimir Zelenski.

Mai mult,  preşedintele Zelenski a contrazis afirmaţiile preşedintelui Vladimir Putin conform cărora oraşul-port Mariupol, vital din punct de vedere strategic, a căzut joi în mâinile armatei ruse.

„Situaţia este dificilă, situaţia este rea", le-a spus joi, la Kiev, jurnaliştilor Volodimir Zelenski, dar au mai rămas modalităţi de a elibera oraşul.

„Există o modalitate militară de pregătire şi ne pregătim pentru aceasta", a spus preşedintele ucrainean. Pentru aceasta, a spus el, este nevoie de ajutor occidental.

O altă soluţie ar fi una de natură diplomatică şi umanitară, a spus Zelenski, enumerând mai multe variante pe care Kievul le-a propus deja Moscovei, inclusiv un schimb de "răniţi cu răniţi".

„În acea citadelă sunt peste 400 de răniţi. Este vorba de soldaţi", a spus preşedintele Ucrainei, care a adăugat că mai sunt şi civili răniţi.

„Ne aşteaptă zile decisive, bătălia decisivă pentru statul nostru, pentru ţara noastră, pentru Donbasul ucrainean", a subliniat Zelenski.

Mariupol a fost încercuit de trupele ruse la scurt timp după ce a început invazia rusă. Pe lângă luptători, se crede că în Azovstal s-ar mai afla şi aproximativ 1.000 de civili. Unii au declarat că nu vor renunţa şi nu se vor preda armatei ruse, dar nu se ştie cât de mari sunt proviziile lor de alimente şi muniţii.