Producția internă a vinului românesc a scăzut cu 20%. Consumul este în declin, iar exporturile rămân limitate
Vinul românesc trece printr-un moment de cotitură: producția internă a scăzut cu 20 de procente, consumul este în declin, iar exporturile rămân limitate.
În timp ce Bruxelles-ul propune o strategie pentru salvarea industriei, cramele de la noi își caută locul pe o piață tot mai competitivă.
În aceste zile, la București, un salon dedicat acestei băuturi, dar și turismului viticol, aduce împreună producători din toată țara. Peste 40 de expozanți sunt prezenți la evenimentul din Capitală, dintre care peste 90 la sută reprezintă crame locale.
Pasionații degustă și discută despre vinurile românești. Le compară și cu cele câteva etichete internaționale pentru o perspectivă cât mai largă. Dincolo de atmosfera relaxată, vorbim despre un sector care se confruntă cu provocări.
Scăderea producției și a consumului de vin
Producția națională a scăzut cu aproape 20 la sută în ultimul an, din cauza condițiilor meteo extreme. România a produs aproximativ 3,7 milioane de hectolitri, față de 4,6 milioane în anul anterior. Consumatorii de la noi aleg tot mai puțin această băutură, iar exporturile abia depășesc 5 la sută din producția totală.
Cosmin Tudoran, cunoscător al vinului românesc: „Generațiile se schimbă. Lumea stă pe TikTok, nu mai stă la un vin.”
Această realitate este recunoscută și la nivel european. Comisia Europeană a lansat recent o strategie pentru susținerea industriei vinului, considerat parte a patrimoniului cultural. România ocupă locul 6 în Uniune la producție. Pentru cramele locale, adaptarea este vitală – atât în fața schimbărilor climatice, cât și a comportamentului consumatorului.
Alina Iancu, organizator salon de vinuri și turism viticol: „Ne dorim să aducem un public cât mai tânăr de la an la an, dar și să-i educăm pe cei care sunt obișnuiți cu vinurile din ultimii 20 de ani.”
Cosmin Tudoran, cunoscător al vinului românesc: „Trebuie convinși că licoarea vinul, acest aliment, nu este doar un element de care să te ajuti să te simți mai bine, este practic un liant social, cultură, prima ușă către autorafinament.”
Creșterea numărului de crame
România are astăzi aproape 500 de crame înregistrate oficial, dintre care multe au apărut în ultimii 10–15 ani. Creșterea numărului de producători a fost însoțită de investiții în calitate și tehnologie, dar piața rămâne vulnerabilă.
Oliver Bauer, proprietar cramă: „Dacă avem plantații bine îngrijite – și asta se vede în zona noastră, Drăgășani – unde sunt încă destul de multe parcele mai bătrâne, de 50-60 de ani, chiar și într-un an ca 2024, plantațiile au produs mai puțin, 3-4 tone la hectar maxim, dar strugurii au fost sănătoși. Frunză verde, lemn copt, se poate. Eu cred că noi trebuie să ne adaptăm: nu să producem în fiecare an și mai mult și mai bun, ci constanță.”
Comisia Europeană propune și susținerea vinurilor cu alcool redus sau fără alcool, un segment aflat în creștere rapidă în întreaga lume.
