Preasfințitul Calinic Botoșăneanul, noul arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților

Decizia a fost luată prin vot secret. Pentru acelaşi post a candidat şi Preasfinţitul Damaschin Dorneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Postul de Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților a rămas vacant ca urmare a trecerii în veșnicie a Arhiepiscopului Pimen.

Calinic Botoşăneanul s-a născut în Iaşi, pe 18 noiembrie 1957. În perioada 1985 - 1989 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din Sibiu.

Citește și

Trupul neînsuflețit al IPS Pimen a ajuns la Suceava. Sute de credincioși i-au adus un ultim omagiu

De asemenea, are studii universitare de medicină şi drept.

Are două doctorate în filosofie, specializarea Istoria Filosofiei, respectiv Epistemologie şi filosofia ştiinţei.

Iată și CV-ul complet al noului Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, așa cum apare pe Basilica.

În perioada 1964-1974 a urmat primele 10 clase la Şcoala Generală „Ion Creangă”, nr. 2, Iaşi.

În perioada 1974-1978 a urmat Liceul Electrotehnic nr. 1, din oraşul Iaşi.

În perioada 1978-1980 a satisfăcut stagiul militar.

În luna martie a anului 1980 s-a închinoviat la Mănăstirea Putna, iar în anul 1984 a fost tuns în monahism cu numele de Calinic.

În perioada 1985-1989, cu binecuvântarea P.F. Teoctist, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Sucevei, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu, pe care le-a absolvit în 1989 cu lucrarea de licenţă Parabolele lui Iisus, de Joachim Jeremias (traducere din limba engleză), având ca îndrumător pe P.C. Pr. prof. dr. Vasile Mihoc.

În 1986, 14 mai, a fost hirotonit diacon, în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, de P.F. Teoctist, iar la 15 august, acelaşi an, la hramul Mănăstirii Putna, a fost hirotonit ieromonah pe seama aceleiaşi mănăstiri, tot de Preafericirea Sa.

În perioada sus amintită (1980-1989), la Mănăstirea Putna, a îndeplinit diferite ascultări, printre care: muzeograf, slujitor, mare eclesiarh ş.a.

În 1990, luna octombrie, a fost numit stareţ al Mănăstirii Râşca, de către I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

În 1991, 25 ianuarie, la propunerea I.P.S. Mitropolit Daniel, a fost ales, de către Sfântul Sinod, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, numirea fiind confirmată prin Decretul nr. 16 din 15 martie 1991.

În 1991, 25 martie, a fost hirotonit întru arhiereu în Catedrala Mitropolitană de: I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, I.P.S. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor şi P.S. Eftimie, Episcop al Romanului şi Huşilor. Au mai fost prezenţi şi alţi ierarhi.

În perioada 1992 - 1995 a frecventat, în regim privat, cursurile Facultăţii de Medicină din cadrul Academiei Mihăilene, reînfiinţată de profesorii G. Marderos şi E. Balaure.

În perioada 1994-1998 a frecventat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Petre Andrei” – Iaşi. A absolvit cu lucrarea de licenţă Aspecte de drept comparat, comunitar şi internaţional privind transplantul de organe, la catedra de Drept internaţional, conducător ştiinţific fiindu-i prof. univ. dr. Constantin Andronovici. Lucrarea a fost apreciată cu calificativul maxim.

În perioada 1996-1998 a frecventat cursurile de doctorat, specializarea Istoria Filosofiei, catedra Istoria Filosofiei şi Axiologiei, Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, cu tema interdisciplinară: Tanatologia în proiecţiile sale teologice şi filosofice, sub îndrumarea prof. univ. dr. Petre Dumitrescu.

Lucrarea a fost susţinută în data de 14 mai 1998, obţinând titlul de Doctor în Filosofie, specializarea Istoria Filosofiei, cu calificativul maxim.

Din comisie au făcut parte Pr. prof. univ. dr. Constantin Galeriu, prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei, prof. univ. dr. Petre Dumitrescu, prof. univ. dr. Constantin Marin şi acad. prof. univ. dr. Gheorghe Scripcaru.

Iată ce spunea Pr. prof. univ. dr. Constantin Galeriu la susţinerea tezei de doctorat: „(...) lucrarea reprezintă un unicat în spiritualitatea românească contemporană” (a se vedea Tanatologie şi nemurire, p. 399).

În perioada 2000-2004 a frecventat cursurile de doctorat, specializarea Epistemologie şi filosofia ştiinţei, catedra Logică şi filosofie sistematică „Petre Botezatu”, Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, cu tema interdisciplinară Logica Trinităţii, sub îndrumarea acad. prof. univ. dr. Teodor Dima. Lucrarea a fost susţinută public la 28 decembrie 2004, obţinând titlul de Doctor în Filosofie, specializarea Epistemologie şi filosofia ştiinţei, cu calificativul maxim.

Din comisie au făcut parte Arhid. prof. univ. dr. Constantin Voicu, acad. prof. univ. dr. Teodor Dima; acad. prof. univ. dr. Alexandru Surdu; prof. univ. dr. Constantin Marin şi prof. univ. dr. Traian Stănciulescu.

Iată ce spunea Arhid. prof. univ. dr. Constantin Voicu, la susţinerea Logicii Trinităţii, a doua teză de doctorat: „Lucrarea Logica Trinităţii este «vânt de primăvară duhovnicească» ce adie pe ogorul Culturii (...) şi spornic progres pentru teologia Bisericii”.

Iar Arhid. prof. univ. dr. Ioan Ică jr. spunea: „Logica Trinităţii este o lucrare de pionerat la noi, extrem de utilă şi, sper, deschizătoare de drumuri în teologia şi cultura românească”.

Limbi cunoscute: franceză, engleză şi germană.

Lista cărţilor publicate:

1995 – Biblia în Filocalie, 2 vol., Editura Trinitas, Iaşi (vol. I - 302 pagini şi vol. II - 398 pagini);

1999 – Tanatologie şi nemurire (432 pagini), Editura Cantes, Iaşi (lucrare premiată, în anul 2000, de Academia Română);

2000 – Parabolele lui Iisus de Joachim Jeremias (330 pagini) (traducere din limba engleză, publicată în colaborare cu Pr. prof. dr. Vasile Mihoc şi dr. Ştefan Matheiu), Editura Anastasia, Bucureşti;

2001 – Meditaţii Filocalice (404 pagini), Editura Cantes, Iaşi;

2005 – Fărâme dintr-o existenţă exemplară. Arhimandritul Iachint – un stareţ simbol (177 pagini), Editura Gedo, Cluj-Napoca;

2005 – Logica Trinităţii, (285 pagini), Editura Gedo, Cluj-Napoca;

2006 – O erezie la început de mileniu – Biserica secretă (110 pagini), Editura Gedo, Cluj-Napoca;

2007 – Predici la înmormântări (318 pagini), Editura Gedo, Cluj-Napoca;

2007 – Un personaj plurivalent al cetăţii (219 pagini), Editura Gedo, Cluj-Napoca;

2010 – Sfinţii - Mlădiţe din Hristos (336 pagini) Editura Doxologia, Iaşi;

2010 – Sărbătorile - Daruri ale Învierii (211 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2010 – Duminicile - Peceţi ale Învierii (248 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2010 – Un destin sinuos devenit poezie (48 pagini), Editura Sf. Mina, Iaşi;

2011 – Triodul - Golgota Pocăinţei (226 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2011 – Penticostarul - Cincizecimea Învierii (167 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2012 – Cartea Sfinţirilor (526 pagini), Editura Print Multicolor, Iaşi;

2012 – Imnul Icoanei Făcătoare de Minuni de la Mănăstirea Hadâmbu (51 pagini), Editura Print Multicolor, Iaşi;

2013 – O scrisoare de pocăinţă a sufletului (62 pagini), Editura Pars Pro Toto, Iaşi;

2013 – Nouăsprezece plus unul (33 pagini) - Editura Vasiliana, Iaşi;

2014 – Maica Domnului în lumina Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii o sinteză pentru omul grăbit (204 pagini), Editura Pars Pro Toto, Iaşi;

2014 – Paraclisul Maicii Domnului - o scrisoare de pocăinţă a sufletului (62 pagini), Pars Pro Toto, Iaşi;

2014 – Sfinţirile - lucrări ale Duhului Sfânt (pareneze) (344 pagini, Editura Pars Pro Toto, Iaşi;

2014 – Rânduieli şi rugăciuni la diferite trebuinţe (363 pagini), Editura Print Multicolor, Iaşi;

2014 – Mitropolia Caterisiţilor de la Secuieni (50 pagini), Iaşi;

2014 – Între vedenii, vise şi realitate (125 pagini), Editura Pars Pro Toto, Iaşi;

2014 – Fărâme de comuniune şi neuitare (217 pagini), Editura Pars Pro Toto, Iaşi;

2014 – Miride în cuvinte (55 pagini), Editura Sf. Mina, Iaşi;

2015 – Arhim. Mitrofan Băltuţă - un nume neperitor (465 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2015 – Imnul Icoanei Făcătoare de Minuni de la Mănăstirea Gorovei (47 pagini), Editura Print Multicolor, Iaşi;

2015 – Protos. Hrisostom Dănilă - matematicianul vieţii trăite în Hristos (365 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2015 – Părinţii copilăriei mele (pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2015 – Înmormântarea sinucigaşilor - moment pastoral şi misionar (45 pagini), Editura Sfântul Mina, Iaşi;

2015 – Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” - Hadâmbu -, monografie (63 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2015 – Mănăstirea „Sfânta Treime” – Eşanca, monografie (45 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2015 – Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” – Zosin, monografie (67 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2016 – Parabolele - nestemate ale învăţăturii lui Iisus (272 pagini), Editura Sfântul Mina, Iaşi;

2016 – Lacrimi în cuvinte (372 pagini), Editura Print Multicolor, Iaşi;

2016 – Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” – Hadâmbu (71 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2017 – Minunile - Revelaţii ale Sfintei Treimi (420 pagini), Editura Apollonia, Iaşi;

2017 – Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Hadâmbu – minuni recente (65 pagini), Editura Print Multicolor, Iaşi;

2018 – Biserica „Sfântul Iulian din Tars”, monografie (63 pagini), Etitura Pim, Iaşi;

2019 – Despre Sfintele Taine şi Ierurgii (150 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2019 – Parabolele – nestemate ale învăţăturii lui Iisus (272 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2019 – Ofrandă la ceas aniversar (47 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2019 – Biofizicianul ieşean de renume internaţional (221 pagini), Editura Doxologia, Iaşi;

2019 – Complementaritate în diversitate în satul românesc; continuitate şi contiguitate episcopală; traducători de cărţi bisericeşti (140 pagini), Editura Doxologia, Iaşi.

2020 – Sfinţii – Prietenii noştri adevăraţi – Portrete în cuvinte; (454 pagini), Editura Doxologia, Iaşi.

Cărţi pregătite pentru tipar: Cuvântări la ceas de priveghere (400 pagini); Viaţa lui Iisus (700 pagini); Aspecte de drept comparat, comunitar şi internaţional privind transplantul de organe (150 pagini); Predica de pe Munte (67 pagini); Familia şi Filantropia – două instituţii divino-umane (240 pagini).

Cărţi coordonate, dedicate unor personalităţi ecleziale şi laice, cu o implicare majoră a Preasfinţiei Sale: Urme în eternitate († Teoctist); Armonii întrerupte (soprana Adela Ioana Burlui), D-ale vremii şi Lucrarea medicului în Hristos (dr. Paul Trosc), Postume (Protos. Veniamin Acojocăriţei), Rătăcit printre poeţi (Claudiu Paradaiser), Trecut-au anii, Viaţa în continuă mişcare şi Dorinţă şi speranţă (prof. George Condac), Album, Pliant, Monografie şi volumul de studii aniversar 350 ani de existenţă, toate dedicate Mănăstirii Hadâmbu, Recurs la memorie (acad. Gheorghe Scripcaru), Comoara de sub tâmpla Mănăstirii Neamţ (Părintele Ioan Ivan).

Articole şi prefeţe publicate: a scris peste 150 de articole şi prefeţe, care se găsesc în cărţi, în presa laică şi în cea bisericească.

Activitatea pastoral-misionară însumează mii de slujbe săvârşite în parohiile din Arhiepiscopia Iaşilor, însoţite de predici elaborate, publicate ulterior în zece volume; alcătuirea unor statistici privind situaţia cultelor neoprotestante şi a caselor de adunare de pe raza arhiepiscopiei; reducerea până la desfiinţare a nenumărate fenomene parabisericeşti, printre care fenomenul dogarist, arsenisto-gherasimist, Zamisnicul, KGB-ist, Bodeşti, Homiţa, Codrii Paşcanilor, Râpa lui Coroi, Secuieni.

Programul „Nici un sat fără biserică”, iniţiat de Preafericitul Daniel, în timpul păstoriei sale ca arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, mi-a fost încredinţat spre aducere la îndeplinire. Programul a constat în identificarea şi sfinţirea locurilor pentru noile biserici, realizarea proiectelor, sensibilizarea autorităţilor locale şi judeţene, precum şi a diferiţi sponsori cu posibilităţi financiare şi materiale pentru susţinerea lucrărilor în desfăşurare.

Totodată programul a inclus şi construirea de case parohiale şi sociale, restaurarea, consolidarea şi pictarea bisericilor, construirea de noi clopotniţe sau restaurarea celor existente, construirea unor case mortuare ş.a. Împreună centralizate pentru perioada 1991-2019, la nivel de eparhie, se prezintă astfel: biserici construite (397), biserici restaurate (415), biserici pictate (375), case parohiale construite (494), case de prăznuire / sociale (462); clopotniţe (149), case mortuare (75).

Dintre cele mai reprezentative lucrări în care Preasfinţia Sa s-a implicat în mod pregnant, amintim: Mănăstirea Vlădiceni, Mănăstirea Hadâmbu, Mănăstirea Zosin, Mănăstirea Eşeanca, Mănăstirea Vorona (2 case şi gospodăria anexă), Mănăstirea Sihăstria Voronei (casa monahală şi noua biserică), Mănăstirea Sihăstria Putnei (vechea şi noua biserică), Mănăstirea Scăricica, Schitul „Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca” - Suceava, Aşezământul „Sfântul Ierarh Leontie” – Rădăuţi-Suceava, Aşezământul „Sfântul Ierarh Iosif Naniescu” – Mănăstirea Hadâmbu, Aşezământul „Sfinşii Împăraţi Constantin şi Elena” – Mănăstirea Scăricica, Mănăstirea Gorovei (restaurarea şi consolidarea bisericii) ş.a.

În plus, este ctitor principal la foarte multe biserici parohiale şi aşezăminte sociale, aşezăminte pe care, de-a lungul timpului, împreună cu fiii săi duhovniceşti, le-a susţinut şi încă le mai susţine.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale