3.000 de persoane au participat la slujba Aghesmei Mari de la Catedrala patriarhală
Aproximativ 3.000 de persoane au participat sâmbătă, la Catedrala patriarhală, la slujba Aghesmei Mari, care a fost oficiată de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel.
Ceremonia, numită şi Sfinţirea cea Mare a apei, a avut loc în faţa reşedinţei patriarhale.
La Catedrala patriarhală au fost amplasate 24 de vase, cu o capacitate de 12.000 de litri, pline cu apă de la izvorul din parcul "Grădina Maicii Domnului" al reşedinţei patriarhale.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
De asemenea, în faţa Catedralei patriarhale a fost înălţată o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori şi busuioc.
"Această slujbă este deosebit de frumoasă şi mai ales de bogată din punct de vedere teologic şi duhovnicesc. Unii părinţi ai Bisericii au numit această slujbă de sfinţire cea mare a apei 'sfinte taine', nu pentru că ar fi taine în plus faţă de cele şapte taine, ci este vorba de o reînnoire a tainei botezului. Aşa cum spune Sfântul Simion al Tessalonikului, această sărbătoare a Botezului Domnului împreună cu sfinţirea cea mare a apei ne arată reînnoirea Botezului Domnului. În termeni teologici, am spune actualizarea Botezului Domnului, dar şi reînnoirea botezului nostru, al fiecăruia dintre noi. Aceasta înseamnă că noi retrăim astăzi aievea taina cea mare a Botezului Domnului în apele Iordanului. De aceea se cere ca să fie sfinţită apa adusă de noi aici cu puterea Iordanului", a afirmat patriarhul Daniel.
Potrivit acestuia, în Iordan a intrat "nu numai umanitatea" lui Hristos, ci şi "dumnezeirea lui".
Patriarhul a mai spus că slujba de sfinţire a apei este menţionată încă din secolele III şi IV, de când există mărturii despre sfinţirea apei şi folosirea acesteia în viaţa liturgică şi în viaţa creştinului.
Agheasma Mare este plină de darurile Duhului Sfânt, "de putere sfinţitoare", vindecătoare şi "izgonitoare de puteri diavoleşti" sau de duhuri necurate, a arătat patriarhul.
"Se ia înainte de mâncare în ziua aceasta şi apoi opt zile la rând până la încheierea Botezului Domnului, şi anume, până în 14 ianuarie. De ce opt zile? Pentru că cifra opt simbolizează viaţa veşnică. Infinitul este de asemenea simbolizat prin cifra opt aşezată pe orizontală. (...) În Biserică, Agheasma Mare are foarte multe puteri sfinţitoare. Şi anume: cu Agheasma Mare se sfinţesc crucea, troiţele la marginea drumurilor sau la răscruce de drumuri. Cu Agheasma Mare se sfinţeşte clopotul sau se sfinţesc clopotele bisericii. Cu Agheasma Mare de sfinţesc steagurile bisericii. Cu Agheasma Mare se sfinţesc sfintele vase, cu Agheasma Mare se sfinţesc veşmintele liturgice din biserică pe care le poartă preoţii. Această agheasmă este sfinţitoare pentru tot ce este obiect sfânt sau devine obiect sfânt prin sfinţire în biserică sau veşmânt sfinţit. Dar este şi sfinţitoare a sufletelor şi a trupurilor. De aceea ea se dăruieşte şi celor grav bolnavi, iar cei care nu primesc sfânta împărtăşanie pentru că sunt opriţi pentru o vreme de pocăinţă primesc totuşi Agheasma Mare - apa sfinţită", a mai afirmat patriarhul Daniel.
Potrivit acestuia, toţi cei care vor stropi şi vor gusta din agheasmă o vor face spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre "tot folosul de trebuinţă".
"Anul acesta fiind anul omagial al Marii Uniri de la 1918, trebuie să ne aducem aminte de toţi cei care au luptat cu credinţă puternică, cu jertfă multă pentru ca românii să fie adunaţi într-un stat unitar şi să fie în stare să aducă slavă Preasfintei Treimi şi să aducă slavă lui Hristos cel răstignit şi înviat", a afirmat patriarhul BOR.
Credincioşii au primit după slujbă anafură şi iconiţe care reprezentau Botezul Domnului.
Biserica Ortodoxă celebrează pe 6 ianuarie Botezul lui Iisus Hristos sau Boboteaza. Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a venit la râul Iordan şi a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul.
Rânduiala bisericească prevede ca în această zi preoţii să oficieze slujba sfinţirii apei.
