Afacerea după un model norvegian, dezvoltată în Alba. Ce au făcut pe un lac șase producători de pește
Am prins gustul peștelui, iar asta se vede și în numărul mare de păstrăvării înființate în ultimii ani. Avem peste 200, grație și fondurilor europene, cu care au fost dezvoltate, multe dintre ele.
Recent, în județul Alba, a fost deschisă o fermă piscicolă plututitoare, unică în țară.
Păstravăria de pe lacul Oașa se întinde pe 6.000 de mp. A fost dezvoltată de șase producători, uniți într-o cooperativă. Deocamdată, au fost montate șase bazine subacvatice din plasă pentru creșterea puietului. Dar planul este să se ajungă la 32.
Dezvoltată după un model norvegian, cu aproape două milioane de euro, bani europeni, ferma piscicolă ar urma să devină productivă în toamnă. Ținta este de 1.000 de tone de pește pe an.
Deocamdată, în bazine a fost adus puiet de păstrav curcubeu, dar producătorii urmează să aducă și păstrăv somonat.
Tot cu fonduri europene a fost deschisă și o păstrăvărie din Maramureș.
Gheroghe Vancea, proprietar păstrăvărie: ”De la 10 tone cât aveam anual, am ajuns la 25 de tone. Anul trecut, tot așa, am reușit să obținem 300.000 de euro pentru panouri solare și pompe de căldură.”
Producătorul crește păstrăv curcubeu în patru bazine, dar recent a investit și în sturioni.
De altfel, în ultimii ani, afacerile în domeniu s-au înmulțit.
George Ionescu, președintele Patronatului Peștelui din România: ”Sunt undeva la 220 de păstrăvării înregistrate. Cred că dezvoltarea lor a ținut mult de dezvoltarea fondurilor europene.”
Și cu toate că și importurile de pește au crescut constant, până la 88,5 de milioane de euro anul trecut, și exporturile au urcat.
Gheorghe Ștefan, director Autoritatea de Management pentru PAP: ”România a ajuns să producă 4.500 de tone de păstrav deci o creștere de producție de 10 ori mai mare.”
Totuși, în continuare mâncăm puțin pește, 10 kilograme pe an, față de media Uniunii Europene de peste 22.
