Mediul de afaceri cere 15 județe în România, în loc de 41. Funcțiile și cheltuielile bugetare ar fi reduse cu 66%

×
Publicitate

Pentru a reduce din cheltuieli, mediul de afaceri din România a cerut o reorganizare teritorială a țării. Mai exact, „cei din privat” sunt de părere că ar trebui să avem doar 15 judeţe, în loc de 41.

Astfel, scade vizibil numărul instituțiilor și implicit al angajaților din administrație. Potrivit datelor de la recensământ, România a pierdut peste un milion de locuitori în ultimul deceniu. Este cea mai mare scădere a populației la nivel european.

Cu o populație de puțin peste 19 milioane de locuitori, teritoriul României este împărțit în 41 de județe, plus municipiul București.

De exemplu, în cadrul județului Alba, cea mai importantă instituție este Consiliul Județean, instituția responsabilă cu guvernarea județului. Aici, președintele consiliului are propriul aparat administrativ, adică angajați în diferite direcții: cea juridică, de urbanism, investiții, administrare drumuri sau cultură. Pe scurt, doar un consiliu judeţean poate avea şi o mie de angajați.

Pe lângă aceste funcții, în județ există și instituții subordonate – cum sunt muzeele, instituțiile de cultură sau serviciile de salvamont, dar și mai mulți consilieri județeni, aleși la fiecare tur de alegeri, în funcție de numărul de locuitori.

Structurile de organizare nu se opresc însă aici. Fiecare minister are în județ un echivalent. De exemplu, reprezentantul Guvernului este Prefectura, care are pe lângă prefect și subprefecți, şi o serie de servicii, unde lucrează alți angajați.

La subordonate avem acele instituții precum, DSP-urile, casele județene de pensii, finanțe – acele servicii care sunt asigurate de la nivel central, și avem câte o instituție de genul acesta la nivelul fiecărui județ.

Lucrurile sunt puțin mai simple la nivelul comunelor, unde există o singură instituție - primăria, condusă de un primar, alături de unul sau mai mulți viceprimari, consilieri locali și alți angajați. Nu sunt incluse alte instituții subordonate, însă în cadrul unei primării funcționează și aici mai multe direcții: cea de asistență socială, urbanism sau de salubritate, de exemplu.

Primăriile nu se pot autosusține financiar

Septimiu Pârvu, specialist în achiziţii publice: „Fiecare comună are nevoie de un aparat, de cineva care să facă achiziții, cadastru, stare civilă, și cele mai multe dintre ele – undeva la trei sferturi - sunt falimentare, nu aduc taxe din care să își susțină angajații. Ele funcționează din bani care vin de la Guvern, cheltuieli care nu sunt productive, pentru că Guvernul trebuie să acopere găurile de la nivel local”.

În România, comună Bătrâna, din județul Hunedoara, are numai 88 de locuitori, iar cel mai mic oraș, Băile Tuşnad, puțin peste o mie de cetățeni. Pentru a reduce cheltuielile cu salariații, mediul de afaceri a cerut reorganizarea teritorială a țării.

Mai exact, Camera de Comerț și Industrie propune reducerea numărului de județe și redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori, iar în cazul orașelor, cu cel puțin 10.000.

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și industrie a României: „Noi am dat o ipoteză de lucru pe 15 județe, pe formatul Curților de Apel existente, pentru că avem 15 curți de apel făcute mai mult sau pe puțin pe mobilitatea cetățeanului – pot fi 8 și 11, comunele să fie comasate. Să nu mai fie atâtea prefecturi, mai puțini primari, mai puțini președinți de consilii județene, mai puțini prefecți, subprefecți - iar mediul de afaceri așteaptă această disponibilizare.”

Potrivit legii, localitățile pot fi comasate voluntar, doar în urma unui referendum, organizat însă cu sprijinul autorităților locale. Însă nu toți primarii sunt dispuși să renunțe la funcții. România are peste 1,2 milioane de bugetari, mult peste media Uniunii Europene. În Polonia, de exemplu, la o populație de 38 de milioane de locuitori, sunt doar 900.000 de bugetari.

Conform inițiatorilor proiectului, cheltuielile cu aparatul administrativ ar putea fi reduse cu aproximativ 66%.

Articol recomandat de sport.ro
VIDEO Scoasă la cafea, Sorana Cîrstea le-a spus americanilor tot despre România
VIDEO Scoasă la cafea, Sorana Cîrstea le-a spus americanilor tot despre România
Citește și...
Premiile Gopo 2023. Record absolut: 37 de lungmetraje au intrat în concurs

Se anunță o competiție acerbă, anul acesta, la Premiile Gopo. Au intrat în concurs 37 de lungmetraje lansate în cinematografe sau pe diverse platforme video. Sunt cele mai multe de până acum.

Au apărut reducerile de 50% la mâncarea nevândută de peste zi. Sunt restaurante și patiserii care le oferă. „E un double win”

Prețurile mari îi determină pe mulţi români să vâneze oferte, în special la mâncare. Seara, reducerile sunt şi de 50%, iar clienţii nu sunt puţini.

Dezbaterile pe Legile educației s-au împotmolit la religie. Diversitatea și identitatea religioasă au încurcat parlamentarii

Dezbaterea Legii educaţiei în Parlament s-a blocat joi, după doar o oră de discuţii. Mărul discordiei a fost identitatea religioasă în şcolile din România.

Recomandări
Raport al Curţii Europene de Conturi: UE se pregătește pentru un posibil război până în 2030, dar depinde încă de SUA

Capacitatea UE de a răspunde la o invazie străină până în 2030 rămâne sub semnul întrebării din cauza dependenței continue de SUA și a sistemelor naționale de apărare fragmentate, potrivit unui raport al auditorului său oficial.

Harta lumii cu care am crescut ar putea deveni istorie. ONU votează o schimbare majoră după aproape cinci secole

Adunarea Generală a ONU va vota vineri o rezoluție prin care lumea ar urma să renunțe oficial, treptat, la tradiționala hartă Mercator în favoarea uneia care prezintă mai fidel dimensiunea Africii, scrie The Guardian.

Christian Anting, CEO PRO TV: Suntem foarte pregătiți la PRO TV să înfruntăm și să îmbrățișăm schimbările aduse de streaming

În această toamnă rămânem cu ochii lipiți de ecran: PRO TV a lansat noua grilă de toamnă.