La Zimnicea, din Dunăre a mai ramas doar un fir îngust de apă și a apărut o uriașă întindere de nisip
Zeci de nave sunt blocate pe Dunare, la Zimnicea, din cauza nivelului foarte scăzut al fluviului. Convoaiele de barje sunt în așteptare, în speranța că apele vor crește și își vor putea relua drumul către destinație.
În disperare de cauză, unele ambarcațiuni au mai lăsat din încărcătura, pentru a deveni mai ușoare, ca să poată naviga astfel prin Dunărea afectată de prea multă secetă.
În zona Zimnicea, din Dunăre a mai ramas doar un fir îngust de apă și a apărut o uriașă întindere de nisip. Dacă fluviul ar fi avut un debit normal, atunci toată acea zonă ar fi fost acoperită de apă. Cum nivelul este foarte scăzut, apele s-au retras și a apărut un banc imens de nisip care se întinde pe câteva sute de metri. Nu-i de mirare ca oameni merg acolo la plajă.
Pe unde încă mai curge fluviul, apa nu are o adâncime mai mare de un metru și 40 de centimetri.
Navele grele și cele de croazieră nu mai pot trece
Dorel Rădoi, șef oficiu de Căpitănie Zimnicea: „(Reporter: Câte nave așteaptă?) În momentul de faţă 13 nave autopropulsate şi 51 nepropulsate. (De cât timp așteaptă?) Unele sunt care au coborât pescajul la cel indicat și au trecut și unele care stau în așteptare, adică cele 51.”
Dunărea este potrivit specialiștilor de la Apele Române la jumătate din nivelul mediu multianual al acestei luni.
În zona cu probleme, autoritățile române au trimis un utilaj care să sape o rută alternativă pentru nave. Pentru ca ambarcațiunile să poată trece este nevoie ca Dunărea să ajungă la peste 2 metri.
Florin Uzumtoma, Director de Căi Navigabile AFDJ Galați: „Sunt nave care nu pot să treacă pentru că ele sunt încărcate peste capacitățile pe care le-am pus noi la dispoziție prin operațiunile de dragaj pe care le facem.”
Cătălin Țigănuș, Director general Navrom: „Noi ne-am adaptat pescajele, dar tot am rămas blocați, mai ales cu convoaiele care vin din amonte, din Serbia și Ungaria, astfel încât între Turnu Severin și Turnu Măgurele sunt șase convoaie NAVROM care staționează la ancoră.”
Fiecare convoi are între șase și opt barje încărcate cu cereale și fier vechi. În portul din Constanța, alte 20 de nave care ar trebui să ajungă în Şerbia așteaptă și ele ca debitul fluviului să crească.
Pierderi mari pentru companii
Companiile care folosesc Dunărea ca să își exporte produsele pierd bani pentru că plătesc aceleași sume pentru jumătate din marfa încărcată pe barje și nici nu reușesc să își respecte termenele de livrare.
Laurențiu Mironescu, comandant de navă: „Având în vedere că se transportă din ce în ce mai puțină marfă cu costuri ca și cum s-ar fi transportat la întreagă capacitate, costul mărfurilor pentru întreg lanțul logistic de la cel care transport, cel care produce până la dumneavoastră consumatorul final este mai mare.”
De la începutul anului, pe sectorul românesc al Dunării, au fost transportate peste 10 milioane de tone de mărfuri.
TIPUL MĂRFII TRANSPORTATE PE SECTORUL ROMÂNESC AL DUNĂRII
40% - CEREALE
33% - MINEREU
14% - CĂRBUNE, PETROL, GAZE
6% - PRODUSE CHIMICE
4% - PRODUSE METALICE
SURSA – AFDJ
Cerealele reprezintă 40% din această cantitate. Urmează minereurile, cărbunele, petrolul și gazele.
.webp)
