Klaus Iohannis, la Mausoleul de la Marasti: Sper ca pana la sfarsitul acestui an sa avem o prima forma a Proiectului de tara

”Acum o suta de ani, locul in care ne aflam a cunoscut prima mare victorie a Armatei Romane in Razboiul de intregire a neamului. Ea a fost infaptuita prin jertfa de sange a militarilor romani, insufletiti de ordinele marilor osteni ai tarii care isi dorm somnul de veci in Mausoleul de la Marasti: maresalul Alexandru Averescu, generalii Arthur Vaitoianu, Alexandru Margineanu si Nicolae Arghirescu. In numele statului roman, am venit aici pentru a arata recunostinta noastra si pentru a cinsti memoria acestor eroi. Pe sacrificiul lor se sprijina Romania de astazi, un stat unit, demn si respectat”, a spus presedintele Iohannis in alocutiunea sustinuta in cadrul ceremonialului militar de comemorare a bataliilor de la Marasti, Marasesti si Oituz.

Iohannis a apreciat ca forta idealului national a avut o contributie majora in aceste victorii, la care se adauga proiectul unei noi Romanii dupa razboi. ”Campania glorioasa din iulie – august 1917 se explica si prin speranta si energiile populare generate de angajamentul clasei politice de a edifica o noua Romanie, mai incluziva, mai democratica. Modificarea Constitutiei din iunie 1917 a dat viziune unei tari nu doar aspirand la unitate nationala, dar si orientata spre valorile democratiei occidentale”, a afirmat Iohannis.

Pe de alta parte, pretul platit in razboi de statele europene trebuie sa le aduca aminte de costurile presupuse de un climat de ostilitate reciproca. ”Cu pretul a milioane de vieti, Marele Razboi ne aminteste ce au insemnat ura si dezbinarea si cat de importante sunt pentru continentul nostru unitatea, solidaritatea si pacea. Pe frontispiciul care strajuieste somnul de veci al eroilor de la Marasti sta scris: «Intru vesnica amintire si recunostinta eroilor care s-au jertfit pentru intregirea neamului romanesc». Cea mai sincera expresie de multumire pentru aceasta mostenire lasata de inaintasi este sa contribuim, impreuna, la materializarea unui proiect de tara care sa consolideze Romania ca stat european. Un stat in care legea este egala pentru toti, o patrie a tuturor cetatenilor sai, o tara toleranta si incluziva. Pentru Romania, proiectul european este garantul unui viitor de securitate, bunastare si pace”, a afirmat seful statului.

Iohannis, despre pregatirea Centenarului Marii Uniri: Ne pricepem foarte bine la organizat manifestari festive si nu am niciun fel de emotie in aceasta privinta

Citește și

Mesajul lui Klaus Iohannis pentru maghiarii din Harghita si Covasna. Presedintele a refuzat drapelul Tinutului Secuiesc

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, marti dupa-amiaza, la Marasti, in judetul Vrancea, intrebat despre pregatirea Centenarului Marii Uniri, ca romanii se pricep ”foarte bine la organizat manifestari festive” si ca nu are ”niciun fel de emotie in aceasta privinta”, sustinand ca ar fi fost totusi ”frumos” daca ”am fi avut proiecte mari cu care sa aratam ca intr-adevar in acesti o suta de ani Romania a devenit nu doar mare, ci si unita” prin autostrazi.

Seful statului, prezent la Mausoleul de la Marasti, a fost intrebat de jurnalisti despre proiectul de tara, el spunand ”s-au facut cativa pasi” si ca spera ca pana la sfarsitul acestui an aa existe ”o prima forma”.

”Stam destul de bine, chiar saptamana trecuta a avut loc o noua sesiune, s-au facut cativa pasi si speranta mea este sa reusim sa ne miscam ca pana la sfarsitul acestui an sa avem o prima forma cu care, pe urma, sa intram in anul centenarului”, a spus Iohannis.

De asemenea, intrebat daca autoritatile locale si centrale sunt pregatite pentru organizarea Centenarului Marii Uniri, presedintele a spus: ”Sa stiti ca nu e niciun fel de problema faptul ca acum nu este nimic pregatit, ne pricepem totusi foarte bine la organizat manifestari festive si nu am niciun fel de emotie in aceasta privinta. Sigur, ar fi fost frumos daca am fi avut proiecte mari, cu care sa aratam ca, intr-adevar, in acesti o suta de ani Romania a devenit nu doar mare, ci si unita. Puteam sa avem, daca am fi lucrat un pic mai intens in ultimii 10-15 ani, de exemplu autostrazi care leaga provinciile istorice. Nu avem, dar sper sa reusim in deceniile care urmeaza sa facem acest lucru. Important este ca in 2018 sa nu ne indreptam privirea numai spre trecut, chit ca este foarte important, ci sa ne uitam si spre viitor si sa venim cu cateva planuri pentru urmatoarea suta de ani”.

Intrebat, totodata, daca idealurile pentru care s-a murit in urma o suta de ani mai sunt respectate de actuala clasa politica, seful statului a declarat ca este ”optimist din fire” si ca, din pucntul sau de vedere, ”mare parte din clasa politica sunt oameni seriosi si respecta aceste idealuri”. Iohannis a mai spus ca pe 6 august va fi prezent si la manifestarile de la Mausoleul de la Marasesti, unde se vor comemora 100 de ani de la victoria trupelor romane in primul razboi mondial. ”Va confirm, in premiera, ca voi fi prezent la manifestarile de la Marasesti”, a precizat Iohannis.

Iohannis: Imi doresc ca legatura istorica intre Transilvania si Moldova sa nu ramana doar istorica, ci sa se realizeze printr-o autostrada

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, marti, la Marasti, referitor la infrastructura deficitara din regiunea Moldovei, ca autostrazile nu pot fi facute de autoritatile locale sau judete, ci de guvern, adaugand: ”nadajduiesc ca si acolo (n.r. - la Guvern), incet-incet, se intelege acest lucru”. De asemenea, seful statului a spus ca si-ar dori ca legatura istorica intre Transilvania si Moldova ”sa nu ramana doar istorica, ci sa se realizeze printr-o autostrada”.

Klaus Iohannis a fost intrebat, marti, la Marasti, in judetul Vrancea, despre infrastructura deficitra din Moldova, el spunand ca este un sustinator al descentralizarii, dar ca aceasta ”nu va rezolva decat in parte problema infrastructurii”.

”In principiu, eu sunt pentru descentralizare si peste tot spun acest lucru, dar descentralizarea nu va rezolva decat in parte problema infrastructurii. Autostrazile, caile ferate nu pot fi realizate de comunitatile locale, nici macar de cele judete, ci trebuie realizate de Guvernul de la Bucuresti si nadajduiesc ca si acolo, incet-incet, se intelege acest lucru. Probabil stiti ca astazi am venit aici tocmai din judetul Covasna, pe unde sper sa inteleaga lumea ca am facut o legatura si istorica intre Transilvania si Moldova si, personal, imi doresc foarte mult ca aceasta legatura sa nu ramana doar istorica, ci sa se realizeze, de exemplu, printr-o autostrada, bunaoara mult-discutata autostrada Targu Mures - Iasi ar fi un lucru exceptional si pentru tinutul de unde am plecat putin mai devreme astazi, si pentru Moldova, unde ne aflam acum, in care am fost de multe ori, imi place si o sa mai revin de multe ori”, a declarat Iohannis, care a precizat, raspunzand unei alte intrebari, ca ”opinia presedintelui este o parghie destul de puternica”. El a adaugat ca Guvernul trebuie sa faca ce este necesar pentru tara si crede ca acest lucru se va intampla.

Articol recomandat de sport.ro

Cea mai frumoasă jurnalistă din Kosovo a rămas impresionată de un tricolor: "Este magic"