Iohannis, despre amenințările la adresa României: a folosit o expresie în engleză pentru a descrie cele mai mari pericole

Preşedintele a vorbit despre ameninţările regionale - fără a nominaliza Rusia , dar vorbind despre riscurile prezentate de migraţie, terorism, atacuri cibrenetice şi război hibrid. "You name it, we have it", a spus Iohannis în limba engleză, după ce a enumerat ameninţările din zona Mării Negre.

"În prezent, o amenințare importantă la adresa securității europene este reprezentată, evident, de comportamentul ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret", a spus preşedintele României. "Avem nevoie de un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezență înaintată unitară, bazată pe o abordare integrată de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus Iohannis, în acest context.

El a vorbit şi despre necesitatea consolidării securităţii, mai ales prin parteneriatul strategic cu SUA. La seminarul intitulat "Redefinirea contextului de securitate în Europa de Sud-Est – o abordare de la București” a participat şi generalul în rezervă Ben Hodges, fost comandant al forţelor americane în Europa.

Textul integral al discursului:

„Mr. Doran, President of CEPA,

Mr. Hirsch, Chairman of the Board of CEPA,

Domnilor parlamentari,

Doamnă viceprim-ministru,

General Hodges,

Domnule Șef al Statului Major,

Dear participants,

Doamnelor și domnilor,

It is my pleasure to welcome you today at this seminar hosted by the Presidential Administration of Romania! The event today builds upon the fruitful collaboration we have with CEPA during many years already. / Îmi face deosebită plăcere să vă urez bun venit la acest seminar găzduit de către Administrația Prezidențială. Evenimentul de astăzi vine în completarea colaborării fructuoase pe care o avem cu CEPA de mai mulți ani.

Indeed, the previous seminar hosted here, in June 2016, was very successful in generating in-depth debates and substantial policy analyses. / Într-adevăr, precedentul seminar găzduit aici, în iunie 2016, a generat cu succes dezbateri aprofundate și analize politice substanțiale.

I am convinced that today we will all profit from the views of the experienced speakers present here and that the results of our debates will be equally valuable – as we approach two important moments on this year security agenda: the B9 Summit in Warsaw on the 8th of June and the NATO Summit in Brussels in mid-July. / Sunt convins că astăzi vom beneficia cu toții de opiniile vorbitorilor experimentați prezenți aici și că rezultatul dezbaterilor noastre va fi la fel de valoros – pe măsură ce ne apropiem de două momente importante de pe agenda de securitate a acestui an: Summitul B9 de la Varșovia, din 8 iunie, și Summitul NATO din Bruxelles de la jumătatea lunii iulie.

Doamnelor și domnilor,

Tema propusă de CEPA pentru această dezbatere este foarte relevantă, întrucât se concentrează pe ideea de recalibrare și redefinire („reshaping”) – ceea ce reflectă faptul că acest context de securitate în care ne aflăm, în regiunea extinsă a Mării Negre, este fluid, dinamic și complex, marcat de impredictibilitate și generând o nevoie constantă de adaptare.

Cred că suntem cu toții de acord că regiunea Mării Negre are o greutate aparte în ecuația de securitate la nivel internațional.

Regiunea Mării Negre se află la intersecția Vecinătăților Estice și Sudice ale NATO și ale UE – cu amenințările, riscurile și provocările specifice: conflicte regionale înghețate sau active, noi amenințări de natură cibernetică, hibridă și teroristă, migrație ilegală. You name it we have it. Toate acestea trebuie abordate în mod coordonat și coerent, ceea ce reprezintă în sine deja o provocare.

În prezent, o amenințare importantă la adresa securității europene este reprezentată, evident, de comportamentul ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret.

Pe fondul acestor evoluții, obiectivul major al României este de a-și consolida securitatea prin eforturi la nivel național și valorificând cât mai bine parteneriatele strategice dezvoltate de-a lungul timpului, în mod special Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii – cel mai important parteneriat strategic al țării noastre – precum și rolul nostru în NATO, dar și în cadrul Uniunii Europene.

Mediul actual de securitate generează, însă, și o fereastră de oportunitate, care plasează această parte a Europei în prim-planul dezbaterilor transatlantice.

Și pentru că am amintit de ferestre de oportunitate – aș vrea să menționez că am participat ieri la deschiderea primei reuniuni parlamentare a Formatului București, sau B9, cum este cunoscut, și am avut, de asemenea, o discuție foarte utilă cu generalul Curtis Scaparrotti, Comandatul Suprem al Forțelor Aliate din Europa.

Formatul București este un exemplu foarte bun pentru a ilustra oportunitățile care se ivesc în situații de criză.

B9 a fost generată tocmai de necesitatea de a armoniza viziunile statelor de pe Flancul Estic și de a articula în mod cât mai eficient contribuțiile țărilor noastre la procesele aliate, însă în deplină concordanță cu valorile solidarității și unității pe care se fundamentează NATO.

Doamnelor și domnilor,

În viziunea României – și sunt convins că cele două paneluri care vor urma vor explora îndeaproape aceste idei – există trei linii de acțiune esențiale care trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare.

În primul rând, este necesară întărirea solidarității în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relației transatlantice.

În NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.

De aceea – și cred că acest lucru merită spus în contextul unui seminar organizat de CEPA la București – România încurajează activitățile desfășurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, și creșterea prezenței militarilor și echipamentului militar american în România.

În al doilea rând, sprijinim dezvoltarea parteneriatului între NATO și Uniunea Europeană. Sprijinim acest parteneriat în arii de interes comun – precum mobilitatea forțelor sau apărarea cibernetică – în baza complementarității și sinergiei celor două organizații.

În acest mod, cooperarea NATO - Uniunea Europeană va aduce plus-valoare securității europene și euro-atlantice și va genera eficiență instituțională.

România s-a implicat activ în dezbaterile privind viitorul Uniunii Europene și rolul acesteia în domeniul securității și apărării.

În același timp, pentru noi, NATO rămâne principalul garant al apărării colective a membrilor săi.

Nu în ultimul rând, ajungând la cea de a treia linie majoră de acțiune, este esențială asigurarea unității, coerenței și consolidării măsurilor aliate pe Flancul Estic, în cadrul posturii de descurajare și apărare a NATO.

În acest sens, creșterea mobilității forțelor și asigurarea forțelor de întărire sunt esențiale pentru sporirea eficienței aliate.

Suntem în plin proces de implementare a prezenței înaintate (Forward Presence) a NATO în România și în regiunea Mării Negre, dar aceasta nu și-a atins deplinul potențial și evaluez că trebuie să îi conferim o și mai bună capacitate de reacție și de mobilitate.

Într-adevăr, avem nevoie de un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezență înaintată unitară, bazată pe o abordare integrată de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Aceste linii de acțiune se reflectă în prioritățile pe care România le urmărește la Summitul Aliat din iulie.

Astfel, având în vedere climatul de securitate actual, NATO trebuie să continue întărirea posturii de apărare și descurajare și să consolideze dimensiunea apărării colective față de riscurile, amenințările și provocările dinspre Est.

România este, totodată, conștientă de faptul că securitatea euro-atlantică este legată intrinsec de stabilitatea statelor de la granițele acesteia. De aceea, Alianța trebuie să crească contribuția pe dimensiunea proiectării stabilității și a creșterii rezilienței partenerilor săi.

Sunt necesare, astfel, rezultate tangibile în vecinătatea strategică, atât în Est, zonă de interes specific ce trebuie să rămână prioritară pe agenda NATO, cât și în Sud, inclusiv sub aspectul combaterii terorismului.

Totodată, țara noastră va continua să susțină dezideratul aliat de partajare echitabilă a responsabilităților și să își respecte angajamentele privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

România a înregistrat un progres important în acest domeniu, investind în propria securitate și, implicit, în securitatea Alianței.

Astfel, peste 33% din bugetul apărării a fost alocat, în anul trecut, pentru achiziții de echipamente majore și dezvoltarea de capabilități, procent semnificativ mai mare decât procentul de 20% recomandat de NATO. La acestea se adaugă și contribuția națională consistentă la operațiunile și misiunile NATO.

Doamnelor și domnilor,

Închei prin a evidenția seriozitatea maximă pe care România o acordă securității și responsabilităților care țin de asigurarea ei.

Suntem pe deplin conștienți că, în condițiile mediului de securitate actual, apărarea începe cu teritoriul național.

Ne bazăm pe sprijinul Aliaților, dar, în același timp, continuăm eforturile naționale în acest domeniu. Așadar, România va continua să își asume, în mod credibil și predictibil, rolul de furnizor de securitate și stabilitate în regiune.

Eu vă mulțumesc și vă doresc în continuare dezbateri bune, fructuoase! Aștept cu nerăbdare concluziile acestui seminar. And I am looking forward to our common seminar next year. Vă mulțumesc! Thank you!”

Articol recomandat de sport.ro

Ce s-a ales de fosta campioană US Open, după divorțul de Jozy Altidore, fostul atacant al lui Sunderland și Villarreal