În România se produce tot mai mult vin spumant. Cum este fabricat în cramele locale

Această licoare cu bule are o istorie, inclusiv în România. Ţara noastră produce în fiecare an 50 de mii de hectolitri, iar cifra este în creştere. În ultimii ani, o serie de crame locale fabrică din ce în ce mai mult vin spumant.

Podgoria Târnave este cea mai importantă zonă viticolă din Transilvania. Vara, razele soarelui mângâie stugurii dulci din soiurile Chardonannay, Fetească Regală şi Pinot Noir. Şapte feluri de vinuri spumante, albe şi roze, cu arome brute sau fructate, obţin din ei propietarii de podgorii.

Până să ajungă pe linia de producţie, vinurile spumante se odihnesc cel puţin un an în cramă. În acest timp, sunt tirajate, măturate, fermentate şi supuse unui procedeu prin care se elimină drojdia depusă pe dop. Aceasta etape se numeşte „remuaj”. Sticlele sunt aşezate într-o stivă de lemn, cu vârful în jos.

Aici, vinurile spumante se produc prin metoda tradiţională, numită şi champenoise. Sunt fermentate direct în sticlă.

Bogdana Corcoz, reprezentant al unui producător de vin spumant: „Sunt nişte vinuri rafinate, sunt nişte vinuri superpremium, nişte vinuri de lux”.

Se consuma la 6-8 grade Celsius. Este recomandat ca cel extra brut să fie consumat înainte de masă. Culoare, de obicei, este un galben-verzui spre galben auriu, nuanţa care se potriveşte vinului spumant care s-a păstrat în vase o perioadă mai lungă de 2-3 ani.

20 la sută din producţia mondială de spumante este obţinută prin metoda tradiţională. La noi, procentul este ceva mai mic. Producem astfel doar patru din o sută de sticle.

Stephen Donnely, oenolog: „Fermentează în sticlă şi îl lăsăm minim doi-trei ani. Apoi, vedeţi aici drojdia. Dar cum facem să scoatem aceasta drojdie... Îngheţăm vârful sticlei şi, când e îngheţat, putem întoarce sticla, scoatem dopul, acoperim cu degetul, apoi adăugăm un dozaj, adică un pic de zahăr şi vin să umplem”.

Din producţia totală de vinuri din România, estimată anul trecut la aproape patru milioane de hectoliri, doar unu la sută sunt spumante. Pandemia a scăzut consumul. Au crescut, în schimb, vinurile organice, considerate de unii un nou trend în industrie. Sunt produse din struguri care nu au fost trataţi cu pesticide şi chimicale, iar în vie pământul nu este lucrat cu utilajele.

Ștefan Timofti, somelier: „E dat la sapă, e dat la mâna, practic. Vine omul şi munceşte via cum era pe vremuri”.

Pe dealurile din Podgoria Dealu Mare, strugurii culeşi cu mâna ajung în budane de stejar franţuzesc, iar pentru fermentare se foloseşte doar drojdie organică.

Ștefan Timofti, somelier: ”Un vin organic, din punctul meu de vedere, ar trebui să reflecte mult mai mult zona din care provine, în care naturaleţea vinului provine din naturaleţea pământului şi oamenilor care îl produc”.

Vinuri organice se produc şi în Constanța.

Gabriel Vaschei, inginer viticol: „Sunt foarte corpolente, foarte aromate. Se păstrează în baricuri de stejar franţuzesc, care dau aceea nota de vin fin, cu arome de vanilie, puţin marţipan, migdale”.

În ţară sunt şi producători care încearcă să îi atragă pe români cu vin pelin, un sortiment la modă în trecut. Cel alb poate fi atât ca aperitiv, cât şi ca ingredient în mâncare. Iar când vine vorba de friptura de miel, atunci intră în scena cel roşu.

Specialiştii recomanda această băutură de Paşti, pentru că are şi calitatea de a curăţa organismul de toxine, când mulţi nu au limită la friptură şi drob de miel.

Articol recomandat de sport.ro

Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia