Proiectul privind garanţia de 50 de bani pe ambalaje, contestat de magazine
Românii vor da câte 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă cu băutură cumpărată şi apoi îşi vor recupera garanţia când o vor aduce înapoi la magazin.
În câteva zile va fi publicată o hotărâre a guvernului care va pune la punct noul sistem de colectare şi reciclare a sticlelor şi dozelor. Proiectul este contestat de reprezentanţii marilor lanţuri comerciale, dar şi de comercianţii mai mici care susţin că nu au spaţiu.
Însă peste un an cei care nu aplică sistemul vor plăti amenzi uriaşe.
Acum, majoritatea sunt aruncate peste tot. În curând, le vom păstra şi sorta, din economie. La orice bax de 6 băuturi, vom plăti 3 lei în plus, sub formă de garanţie pe care-i vom primi înapoi doar dacă returnăm ambalajul curat.
Adică vom avea de dat în plus 50 de bani, pe lângă preţul de acum, la fiecare sticlă, pet sau doză de apă, suc, spirtoase ori bere. Ducem înapoi ambalajul curat la orice magazin şi garanţia ne e returnată. Ori în bani, ori sub formă de voucher sau puncte valorice la acel magazin.
Sau suma se scade direct din preţul noului coş de cumpărături. Termenul limită pentru a pune sistemul în practică e 2022, dar comercianţii îl pot aplica mai devreme după ce îşi organizează sistemul.
Mircea Fechet, coordonatorul proiectului: ”De îndată ce aduci ambalajul înapoi la un magazin- oricare ar fi, nu neapărat cel de unde ai cumpărat respectiva băutură- să ţi se înapoieze garanţia, respectiv cei 50 de bani”.
Reporter: ”Dar ce şanse sunt de a educa populaţia în timp util în modul cum se fac cumpărăturile, se păstrează ambalajele, se duc înapoi pentru reciclare?”
Mircea Fechet: ”Există şi un sondaj făcut de I.R.S.O.P. care confirmă că 96% dintre români consideră de bun augur implementarea unui astfel de sistem”.
O să vedem oamenii adunând peturile, ca să-şi ia un suc sau o bere.
Organizarea sistemului va însemna conectarea tuturor magazinelor într-un program electronic care să redea în timp real, stocurile primite de la cumpărători. Şi foarte mulţi bani cheltuiţi, se plâng comercianţii, care au cerut amânarea aprobării proiectului. Indiferent că vorbim de un magazin mic de la ţară ori de un hipermarket, trebuie găsit spaţiu pentru automate ori clopote de colectare şi cumpărate echipamente.
George Bădescu, Director Executiv Asociația Rețelelor Comerciale: ”Dacă ele nu sunt compactate, trebuie puse în saci. Practic, s-ar transporta aer până la acele puncte de colectare. Problema spaţiului rămâne. În momentul ăsta, pare imposibil de făcut, având în vedere că spaţiul nu poate fi în niciun caz mărit”.
Producătorii, în schimb, susţin aplicarea accelerată a garanţiei pe ambalaj, care funcţionează în cel puţin 10 ţări europene. Dar cer implicarea Ministerului Mediului în a pregăti populaţia.
Julia Leferman, Director General Berarii României: ”Sunt costuri semnificative nu doar pentru producătorii de bere, ci pentru toţi producătorii de băuturi ale căror ambalaje vor intra în sistemul de garanţie-returnare. Operatorul acestui sistem, care va gestiona procesul, va avea şi obligaţia de a dezvolta astfel de campanii de informare şi educare a populaţiei”.
De la 1 ianuarie, România va începe oricum să plătească Uniunii Europene câte 0,8 euro pentru fiecare kilogram de ambalaje din plastic nereciclate. În Germania, unde sistemul de garanție-depozit a fost la fel de contestat la început, procentul de reciclare a peturilor a ajuns 98%. La noi, este 13%. Şi, mai mult, controalele de anul acesta au arătat jumătate din cantitatea din documente se recuperează fictiv. Ceea ce înseamnă că ambalajele ajung de fapt în natură sau îngropate timp de 300 de ani.
.webp)
