Campioni la creșterea PIB cu un leu în cădere liberă. Explicațiile BNR și ale noului Guvern


Ultimul update: Marti 19 Noiembrie 2019 15:57
Data publicarii: Marti 19 Noiembrie 2019 14:06
Categorie: Stiri Economice
depreciere euro

Creșterea economică record a României nu se regăsește în curs. În ciuda evoluției peste așteptări a PIB-ului, moneda națională continuă să piardă teren față de euro. Atât Guvernul, cât și BNR, arată cu degetul spre „modelul de creștere bazat pe consum”.

Leul şi-a continuat marţi deprecierea, cursul urcând cu 0,30 bani (0,06%) faţă de euro, astfel încât moneda europeană a atins un nou maxim istoric, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7759 lei/euro.

BNR a cotat luni euro la 4,7729 de lei, aceasta fiind ultima cotaţie record. Pe piaţa interbancară moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,7729 şi 4,7788 de lei pentru un euro.

Pe de altă parte, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,3145 lei, în scădere cu 0,14 de bani (-0,03%), faţă de cursul de luni, respectiv 4,3159 lei/dolar.

La începutul acestei săptămâni biroul de statistică al UE, Eurostat, a anunțat că România este pe locul cinci în topul statelor cu cea mai mare creștere economică în trimestrul trei al acestui an, cu 0,6% din PIB, după Polonia (1,3%), Ungaria (1,1%), Bulgaria, Cipru și Letonia (fiecare cu o creștere de 0,7% din PIB). 

Deficitul „pune presiune pe curs”

 

În contextul deprecierii constante a leului din ultima perioadă, premierul Ludovic Orban a declarat că "vinovatul" e deficitul comercial, care pune presiune "foarte mare" asupra cursului de schimb şi duce la erodarea valorii leului în raport cu euro.

„Întotdeauna cursul de schimb este un rezultat al unei situaţii economice. Atât timp cât există un deficit comercial de aproape 18 miliarde de euro, iar deficitul comercial a crescut an de an, în 2017, în 2018, în 2019 datorită unei politici de nestimulare a volumului de produse şi servicii realizate intern şi, în acelaşi timp, de stimulare a unei cereri prin creşteri artificiale de venit, care nu au în spate o realitate economică, s-a adâncit acest deficit comercial”, a explicat Orban, după şedinţa Biroului Executiv al PNL.

„Acest deficit comercial, normal, pune o presiune foarte mare asupra cursului de schimb şi duce la o erodare. Erodarea leului în raport cu euro este un proces care se întâmplă de când a venit PSD la guvernare şi nu poate fi stopată decât în măsura în care se reechilibrează mai mulţi factori - balanţa comercială, echilibrul bugetar, pentru că, inclusiv, creşterea deficitului bugetar generează o presiune suplimentară asupra cursului de schimb şi oricât poate BNR să intervină în susţinerea leului există o tendinţă ca să se ducă spre realitatea economică", a explicat Orban, a adăugat acesta.

 

BNR, îngrijorată de deteriorarea deficitului bugetar

 

În același timp, Banca Naţională a României este îngrijorată de o deteriorare a deficitului bugetar, dar nu speriată, şi speră ca acest lucru să nu se întâmple, a declarat miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe.

O deteriorare a deficitului bugetar bineînţeles că ne îngrijorează. Sperăm să nu se întâmple. Aşteptăm discuţii constructive cu Ministerul de Finanţe, cu noul ministru de Finanţe, cu Guvernul. Am avut deja consultări cu Consiliul Fiscal. Nu ne-am schimbat poziţia. Poziţia noastră am spus-o şi în engleză pentru agenţiile străine "contain and gradual adjust. Deci nu ne repezim în majorări de impozite sau în măsuri din acestea brutale care să afecteze creşterea economică pentru că dacă am face aşa vom continua, de fapt, politica prociclică", a spus Mugur Isărescu, întrebat dacă este îngrijorat de efectul majorării pensiilor asupra deficitului bugetar.

Întrebat despre volatilitatea cursului de schimb leu - euro, guvernatorul BNR a afirmat că evoluţia leului a fost mai stabilă decât a forintului maghiar, care s-a mişcat cu 3% faţă de leu, care a fluctuat cu 1% în ultima lună.

În luna octombrie, Mugur Isărescu a declarat în cadrul unei conferințe de presă că moneda naţională nu s-a depreciat în ultimele luni şi că „este mai rău decât o exagerare că spunem că leul se află pe fundul prăpastiei.”

 

România, lovită de încetinirea economiei UE

 

Potrivit unui raport ING, Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, relatează Profit.ro

Principalul canal de fragilitate este, în opinia analiștilor, situația finanțelor publice, care a generat deficite bugetare care s-au încadrat cu greutate în limita de 3% din produsul intern brut în ultimii patru ani – incluzându-l pe acesta, când încă nu știm unde va fi deficitul la finele anului.

ING estimează că deficitul fiscal va crește la 3,4% din PIB în acest an și la 3,7% în 2020, în condițiile în care cheltuielile cu salariile și asistența socială (în principal cu plata pensiilor) au ajuns la peste 80% din totalul veniturilor fiscale plus contribuții salariale.

În privința cursului, ING consideră că leul este supraevaluat, având în vedere că diferențialul de inflație din ultimii ani comparativ cu regiunea și zona euro ar fi reclamat un curs mai mare.

ING a prezentat în raport că se așteaptă la o depreciere ușoară a leului în perioada următoare, dar nu recomandă pozițiile scurte pe această monedă, ca urmare a costului ridicat al carry-trade-ului și a politicii stricte de intervenție a BNR. Pentru finele acestui an, ING vede euro la 4,8 lei și la 4,85 lei la finele lui 2020, față de un nivel curent de 4,75 lei.


 

Black Friday a contribuit la deprecierea cursului

 

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, consideră că există o presiune pe curs care vine din deficitul comercial, datele publicate recent arătând un deficit în creştere pe luna trecută, iar la aceasta se adaugă cu siguranţă şi importurile aferente Black Friday şi situaţia deficitului bugetar.

„Există în mod evident o presiune pe curs care vine din deficitul comercial. Am publicat recent noile date care arată o accentuare a deficitului comercial. Deci un necesar de valută pentru schimburile comerciale crescut. Să nu uităm că în această perioadă avem şi evenimente comerciale care aduc importuri suplimentare, apropo de Black Friday zilele acestea, cu volume foarte mari de tranzacţii anunţate cu bunuri din import”, a spus Dan Suciu.

„Acesta este o situaţie de fond care a dus la această evoluţie a cursului, care, în cifre absolute e totuşi marginală. În plus, e necesară clarificarea situaţiei bugetare care pare mai complicată decât se anticipa”, a adăugat acesta.

Sursa: StirilePROTV

VIDEO PROTVPLUS.RO