Dragnea află săptămâna viitoare dacă scapă de sechestrul pe avere
Înalta Curte de Casatie si Justiţie (ICCJ) a stabilit ca termen data de 29 noiembrie în dosarul in care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, contestă măsura sechestrului asigurător luată de Directia Naţională Anticorupţie în dosarul Tel Drum.
Dosarul in care liderul social-democrat contesta măsura sechestrului asupra averii sale a fost înregistrat la instanţa supremă vineri.
Soluţia pe care o vor pronunţa judecătorii Curţii Supreme poate fi contestată la completul superior din cadrul aceleiaşi instanţe.
Liviu Dragnea a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sechestrul instituit pe întreaga sa avere, în ancheta Tel Drum, Maria Vasii, avocata liderului PSD, invocând faptul că nicio instituţie nu s-a constituit parte civilă în acest dosar şi, prin urmare, necerând nimeni recuperarea vreunui prejudiciu, procurorul nu ar fi avut dreptul să ia măsuri asigurătorii.
"Am contestat ordonanţa de instituire a măsurilor asiguratorii deoarece a fost emisă de procuror cu nerespectatrea unor forme esenţiale cerute de lege. De exemplu, măsura asiguratorie a fost justificată de către doamna procuror prin aceea ca să se indisponibilizeze bunuri necesare pentru acoperirea despăgubirilor, a prejudiciului. Noi nu avem nicio constituire de parte civilă, ca atare nimeni nu a revendicat până în prezent un prejudiciu. Procurorul nu are căderea să indisponibilizeze din oficiu în lipsa unei părţi civile care să revendice aceste despăgubiri”, a declarat, vineri, pentru Digi 24, avocata Maria Vasii.
Mai mult, ea a spus că sechestrul a fost pus "după ureche", pentru că bunurile liderului PSD nu au fost evaluate.
Conform Codului de procedură penală, părţile vătămate se pot constitui parte civilă pe toată durata fazei de urmărire penală, până la începerea cercetării judecătoreşti. Acest lucru "se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere”.
DNA a anunţat, marţi seară, că liderului PSD, Liviu Dragnea, i-a fost pus sechestru asigurător şi poprire pe toate bunurile, până la concurenţa sumei de peste 127,5 milioane de lei, în dosarul Tel Drum. De asemenea, procurorii i-au pus sechestru pe conturile bancare, dar şi pe acţiuni şi părţi sociale deţinute în firme.
Astfel, în cazul liderului PSD procurorii DNA au dispus sechestru asigurător şi poprire asigurătorie până la concurenţa sumei de 127.547.366,34 de lei asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie.
În dosarul Tel Drum, Liviu Dragnea este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, de două infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi de două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, fapte comise în perioada în care era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman.
Alături de el, în dosar sunt cercetate alte opt persoane din conducerea Tel Drum, asociaţi ai unor societăţi comerciale sau funcţionari.
"Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri. Grupul iniţiat în anul 2001 are ca principal scop obţinerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii", afirmă DNA.
Conform procurorilor, prejudiciul creat în dauna bugetului public este de peste 30 de milioane de lei, iar fondurile europene fraudate sunt de 21 de milioane de euro.
