Dependența de jocuri de noroc explodează în licee. 22,4% dintre elevi pariază. Statul se gândește doar la taxe și impozite
Semnal de alarmă tras de un studiu recent. 1 din 4 liceenii din România au participat cel puțin odată la jocuri de noroc (pariuri sportive sau păcănele). Dintre aceștia 25% au făcut asta înainte de 14 ani.
Primul studiu independent asupra răspândirii jocurilor de noroc în rândul liceenilor din România, cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, atrage atenția asupra unei realități îngijorătoare. Copii sunt familiari cu pariurile, păcănelele sau alte forme de jocuri de noroc, mulți dintre aceștia având prima experiență de acest gen chiar înainte de a avea buletin.
Aproape 1 din patru minori, 22,4% dintre liceenii din România au declarat că au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc, ceea ce înseamnă că aproape 1 din 4 adolescenți este deja implicat activ într-un comportament cu potențial adictiv, înainte de vârsta majoratului, după cum arată studiul Centrului de Studii în Idei Politice (CeSIP).
La fel de îngrijorător este faptul că, dintre liceeni care au avut de-a face cu jocurile de noroc, cel puțin 25% au ajuns în această situație înainte de a împlini 14 ani. Studiul arată că în cazul tinerilor există conversiei comportamentelor legate de jocurile video în cele legate de jocuri de noroc (n.r gaming to gambling). Unele mecanici de joc facilitând trecere la comportamente periculoase.
„Datele chestionarului nostru arată că un procent îngrijorător de 24% din tinerii care au practicat cel puțin o dată jocuri de noroc, au făcut-o înainte de vârsta de 14 ani. Cu alte cuvinte, nici măcar nu aveau carte de identitate emisă. Studiul nostru s-a concentrat preponderent pe segmentul de vârstă 14-18. Acest procent de tineri care au jucat înainte de a îndeplini 14 ani, ne arată că există în continuare un segment care nu este studiat și care este extrem de vulnerabil riscurilor specifice jocurilor de noroc”, explică Vlad Bujdei-Tebeica, coordonatorul proiectului.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Vlad Bujdei-Tebeica este asistent universitar doctor în cadrul Facultății de Științe Politice SNSPA. Este coordonatorul proiectului Betting on a Better Future și director în cadrul CeSIP.
Studiul Betting on a Better Future poate fi consultat AICI.
Jocurile de noroc în rândul tinerilor, o realitate acceptată tacit de societatea românească
Vlad Bujdei-Tebeica explică faptul că a acest studiu a pornit de la faptul că accesul liceenilor la jocurile de noroc reprezintă o realitate acceptată tacit în societatea românească și că a avut o experiență directă a acestui fapt în cadrul unui proiect desfășurat în liceele din zona Olteniei. Acolo, tinerii i-au prezentat păcănelele și pariurile ca o modalitate de socializare cu prietenii și de a-și petrece timpul liber.
„Studiul nostru a pornit de la o realitate cumva acceptată tacit de societate: faptul că tinerii care nu au împlinit încă vârsta de 18 ani practică diferite forme de jocuri de noroc, deși acest lucru este interzis prin lege. Am avut, din păcate sau din fericire, ocazia să mă lovesc direct de acest lucru în cadrul unui proiect care m-a dus prin diferite licee tehnologice din zona Olteniei. Acolo am stat de vorbă cu mai multe grupe de liceeni din clasele a 10-a și a 11-a care, spre surprinderea mea, recunoșteau cu entuziasm că pun bilete la pariuri sau joacă sloturi ca modalitate de socializare cu prietenii și de a-și petrece timpul liber. Câteva luni mai târziu, în cadrul programului de practică la ONG-ul din care fac parte, CeSIP, am decis împreună cu studenții noștri să abordăm acest subiect și să propunem un proiect de cercetare Ambasadei Franței și Institutului Francez. Astfel, am primit sprijinul instituțional și financiar necesar ideii noastre”, explică Vlad Bujdei-Tebeica.
Statul român, interesat doar de taxele și impozitele din jocurile de noroc
Jocurile de noroc sunt deja o realitate pentru o parte semnificativă a adolescenților. Expunerea media și presiunea de grup sunt factori-cheie care alimentează acest fenomen.
Autorii studiului atrag atenția asupra faptului că este necesară o atenție sporită în privința reglementării publicității pentru jocuri de noroc și dezvoltarea unor programe de prevenție. Cu toate acestea, autoritățile sunt interesate de taxele și impozitele pe care le generează aceste activități și mai puțin pe dimensiunea socială și de sănătate publică, mai ales partea de dependență.
„Felul în care înțelege statul să se raporteze la jocurile de noroc este pur economic. Analiza noastră tematică pe legislația în vigoare ne-a arătat că dimensiunea sănătății publice, care ar trebui să fie fundamentală pentru un domeniu care prezintă atât de multe riscuri de sănătate mintală care pot duce inclusiv la suicid, este aproape complet absentă”, arată Bujdei-Tebeica.
Atenția autorităților care supraveghează jocurile de noroc este îndreptată către limitarea evaziunii fiscale, iar orice formă de protecție pentru liceeni sau persoanele majore care ar putea deveni dependenți de acestea devine o „un produs secundar al încercărilor de menținere a ordinii economice și instituționale, nu ca scop în sine”.
„Felul în care înțelege statul să se raporteze la jocurile de noroc este pur economic. Analiza noastră tematică pe legislația în vigoare ne-a arătat că dimensiunea sănătății publice, care ar trebui să fie fundamentală pentru un domeniu care prezintă atât de multe riscuri de sănătate mintală care pot duce inclusiv la suicid, este aproape complet absentă. Ca să dau un exemplu, statul prioritizează mai degrabă combaterea evaziunii fiscale și a combaterii criminalității decât protecția consumatorului în sine. Statul nu urmărește în mod autonom și direct protejarea jucătorului ca cetățean vulnerabil, ci îl valorizează doar în măsura în care neprotejarea acestuia poate conduce la fraude, nereguli sau pierderi fiscale. Astfel, protecția consumatorului apare ca un produs secundar al încercărilor de menținere a ordinii economice și instituționale, nu ca scop în sine”, mai arată Vlad Bujdei-Tebeica.
Cu toate acestea, chiar și această abordare predominant economică asupra jocurilor de noroc nu se dovedește a fi eficientă, colectarea taxelor și impozitelor din acest domeniu fiind, la fel ca în alte cazuri, deficitară.
Raportul de Audit de Conformitate al Curții de Conturi nr. 83776/11.12.2024, privind activitatea de autorizare, monitorizare și controlul jocurilor de noroc desfășurată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc confirmă o realitate îngrijorătoare: faptul că România suferă de o criză sistemica de management în unul dintre sectoarele economice cu una dintre cele mai rapide creșteri din România.
Curtea de Conturi estimează riscuri de evaziune fiscală din cauza unei estimări eronate a veniturilor din jocuri de noroc, care ar putea duce la pierderi de 1.8 miliarde RON în 2023. Statul român pierde anual sute de milioane de euro din această industrie monopolizată, arată studiul.
Ce poate face statul român pentru tinerii expuși riscului de dependență de jocurile de noroc
Pe lângă colectarea de date și analiza acestora, analiza contextului european care arată că România nu se află într-o situație unică, echipa CeSIP oferă o serie de recomandări pentru restrângerea fenomenului jocurilor de noroc în rândul liceenilor:
· Dezvoltarea și îmbunătățirea cadrului legislativ existent, prin extinderea acestuia în sensul includerii elementelor legate de sănătatea publică, de echitate socială și de prevenire și combaterea efectelor nedorite pe care pariurile și jocurile de noroc le pot provoca;
· Direcționarea resurselor existente spre elaborarea și implementarea unor politici publice, gestionate la nivel centralizat de ONJN, care să vizeze adresarea unor provocări precum combaterea comportamentelor adictive, informarea cu privire la modalitatea de funcționare a jocurilor de noroc și a efectelor pe care pierderea resurselor financiare le poate avea;
· Reglementarea strictă a publicității pentru jocuri de noroc și pariuri, atât în mediul online cât și în alte mijloace de comunicare, precum panotajul stradal, emisiunile radio - TV sau conținutul online de pe alte tipuri de platforme;
· Includerea tematicii specifice comportamentelor adictive și a riscurilor în programe de conștientizare, educaționale, derulate la nivelul școlilor;
· Includerea jocurilor de noroc și a pariurilor ca tematică în programe de prevenire și informare a tinerilor cu privire la comportamente ce pot genera adicție;
· Majorarea vârstei minime legale pentru accesul la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani, ca măsură necesară pentru protejarea tinerilor aflați într-o etapă vulnerabilă a dezvoltării lor.
