Iar consecințele pot fi grave: creșterea cazurilor de diabet și boli cardiovasculare.
Într-un cabinet de medicină de familie, o dată pe an, fiecare pacient este măsurat pentru determinarea indicelui de masă corporală. Introduse într-o formulă, înălțimea și greutatea arată dacă omul este supraponderal sau chiar obez.
Potrivit Eurostat, aproape jumătate dintre adulții români depășesc greutatea normală, iar în jur de 13% sunt obezi.
Mădălina Popa, medic de familie: „Crește de 7 până la 10 ori riscul de a dezvolta diabetul zaharat și complicațiile aferente. Bolile cardiovasculare, incluzând cardiopatiile, adică omul nu mai tolerează efortul ca înainte, obosește. Apar tulbururile psihice, însemnând afectarea dispoziției. Pentru femei este un impact major”.
Datele ne plasează, alături de Malta, pe locul întâi în Europa în ceea ce privește proporția persoanelor adulte supraponderale. La capătul opus e Italia. Mihaela, care a locuit acolo 20 de ani, spune că mesele italienilor sunt mult mai ușoare.
Mihaela Barbu: „Îmi luam morcovi și țelină, mi le spălam la un robinet pe stradă și le mâncam pe drum”.
Și Alexandru a trăit 16 ani în Italia, iar acum a deschis o pizzerie la Brașov.
Alexandru Moraru: „Ei au mesele fixe, la ore fixe”.
Reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică recunosc că avem o problemă și au în vedere măsuri care ar putea ameliora situația.
Adrian Pană, Director Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică: „Un plan național pentru nutriție și boli cronice cu indicatori, bugete și mecanisme de raportare, etichetare nutrițională pe fața ambalajului într-o altă modalitate, gen semafor, programe comunitare pentru adulți și vârsta a 3-a”.
Vârstnicii sunt, de altfel, categoria unde problemele de greutate sunt cel mai des întânite. Activitatea fizică rămâne o prioritate, iar în acest domeniu România face cel mai puțin, spun reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică.
