Date despre origine, dar și data până la care se pot consuma, pe ambalajele produselor alimentare
Ambalajele produselor alimentare ar putea conține, în viitorul apropiat, informații despre originea materiei prime și data până la care se pot consuma.
Totul face parte din noua strategie alimentară a Comisiei Europene. Mai multe țări au adoptat, în prezent, sistemul „Nutriscore” care indică prin culori și litere care sunt produsele dietetice și cele bogate în calorii. Sistemul este, însă criticat de specialiști.
Sistemul NutriScore ne arată prin litere și culori care sunt produsele bogate în zahăr, sare și grăsimi.
Verdele indică alimentele pe care le putem consuma des și în cantități mari, galbenul înseamnă prudență, iar la portocaliu și roșu consumul trebuie limitat.
Medicii nutriționiști spun că sistemul ne ajută, mai degrabă, să alegem corect porțiile de mâncare pentru ca alimentele sănătoase și naturale nu trebuie excluse din dietă.
Mihaela Bilic, medic nutriționist: „NUTRI-SCORE nu împarte alimentele în sănătoase și nesănătoase. De exemplu, ulei, untul, parmezanul, produse care sunt sănătoase și vor avea un scor de culoare roșie. De ce? Pentru că conțin foarte multă gresime! Să fim atenți la cantitate. Bineînțeles, uleiul se consumă cu lingura, iar untul se consumă, în cantitate mică, un cubuleț, nimeni nu mănâncă cu sutele de grame.”
Un astfel de sistem, introdus inițial de Franța și preluat de țări precum Belgia, Germania, Spania și Olanda ar putea sta și la baza noii strategii a Comisiei Europene privind siguranța alimentară.
Sistemul a fost însă criticat de multe state europene pe motiv că include pe lista alimentelor de evitat unele produse tradiționale, specifice multor țări, cum ar fi uleiul de măsline, șunca de Parma și brânza Parmegiano.
Alin Mituță, europarlamentar: „Sunt anumite state care susțin că am ajunge la situații ciudate, de exemplu, ulei de măsline care este foarte sănătos ar avea un scor mai mic decât o băutură răcoritoare carbogazoasă sau dacă cartofii prăjiți ar avea o valoare nutrițională mai bună decât mierea, de exemplu. Sunt anumite state membre care susțin că nici măcar nu am avea nevoie de așa ceva.”
La fel se întâmplă și în cazul produselor specifice unei anumite regiuni.
Mihaela Bilic, medic nutriționist: „Aici vorbesc și despre mezelurile crud uscate, salamul de sibiu, îl vom găsi pe culoarea roșie, dar salamul de sibiu se mânâncă cu felia subțire și porția corectă este de 20-30 de grame, în niciun caz 100 de grame.”
Pe de altă parte, specialiștii de la Facultatea de Chimie Alimentară din Galați susțin că introducea unui cod QR pentru toate produsele alimentare ar evita astfel de situații.
Petru Alexe, decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor: „O extensie a etichetătii nutriționale printr-un QRCode, ce ar înseamna, înseamnă că fiecare produs are acest qcode care se duce la clasa lui de produs, acolo există toate componentele care intră în produs, există toți aditivii, atenționări, există atenționări la alergii, există furnizorul de materii prime, procesatorul, distribuitorul.”
Pentru moment, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor, pe scurt, Efsa, a lansat un proiect în dezbatere publică și a cerut opinia specialiștilor europeni în nutriție. Noile etichete ar putea explica mai bine dacă un produs alimentar mai poate fi consumat sau nu. Mai mult decât atât, ar putea apărea produse fără date limită de consum. Noua schemă de etichetare nutrițională la nivelul UE ar trebui să intre în vigoare în următorii doi ani.
.webp)
