Coşmarul străinilor care au venit la muncă în România. Cum supravieţuiesc în pandemie
Sosiți în România, din Asia și Africa, înainte de criza sanitară, numeroși muncitori străini sunt acum într-o situație extrem de delicată.
Unii și-au pierdut locurile de muncă, iar alții primesc doar jumătate din salariile negociate, așa că nu mai pot trimite bani acasă, familiilor care se bizuie pe ei.
Muncitori din Venezuela, în Brașov
La Brașov, 19 cetățeni din Venezuela au venit ca să lucreze ca bucătari, ospătari sau cameriste. De două luni, stau degeaba pentru că industria ospitalității este paralizată. Totuși, angajatorul le dă jumătate din salariu, în medie 300 de dolari.
Irma Arella, muncitor: ”De asta a fost greu cu salariul jumătate, pentru că se plătește serviciul de hotel, se plătește telefonul, se plătește apa și mâncarea. A fost greu, dar da, mai bine decât să nu avem nimic.”
Egipteni și tunisieni, fără salariu de trei luni
La Sibiu, în schimb, 45 de egipteni și tunisieni, care munceau în construcții, spun că nu și-au mai primit salariile de trei luni și riscă să rămână și fără locuință.
Deocamdată, primesc mâncare zilnic de la Crucea Roșie și de la serviciul social din oraș. Nici acasă nu vor să plece, pentru că nu reușesc să-și recupereze comisioanele de 4.000 de euro, plătite pentru obținerea vizei.
Raafat Mahmoud Elsaid Ayyad, muncitor: "Familia mea din Egipt nu are niciun ban. De 3 luni de zile, stau fară niciun ban. Am fost la biroul de emigrări, la ambasadă, nu pot să ne ajute cu nimic legat de acest contract de muncă. Nu ne poate ajuta nimeni, am nevoie de salariul meu, de permisul de muncă, am plătit mulți bani."
40.000 de muncitori străini la începutul crizei
La începutul crizei, pe teritoriul României erau în jur de 40 de mii de lucrători străini, majoritatea din țări precum Vietnam, Nepal, India şi Sri Lanka. Trei sferturi sunt sosiți de anul trecut, iar restul au venit în ianuarie, februarie și martie.
Potrivit legii, cetățenii străini rămași fără loc de muncă au posibilitatea de a rămâne la noi încă 90 de zile, pentru a-și căuta un alt job. Pot primi indemnizație de șomaj, dar se descurcă greu în relația cu autoritățile.
Teoretic, angajatorii sunt obligați să anunțe inspectoratul general pentru imigrări dacă încheie contractele de muncă, însă instituția nu are în acest moment informații centralizate despre situația lucrătorilor străini.
50 de vietnamezi s-au reprofilat, în Buzău
Există și situații fericite. La Buzău, peste 50 de muncitori din Vietnam lucrează la modernizarea unei clădiri în care a funcționat un spital și care va deveni centru cultural. Oamenii și-au primit banii la timp și sunt mulțumiți.
Nwoc, muncitor: ”Mă simt bine aici. Muncim în fiecare zi.”
Mircea Vasile, maistru șantier: ” Avem peste 50 de vietnamezi și 20 de români. Treaba merge foarte bine. În fiecare dimineața li s-a luat temperatura, toți au fost sub controlul și atenta noastră supraveghere.”
Muncitorii sunt cazați la o pensiune care are și curte, respectă normele de siguranță și nu se tem că s-ar putea îmbolnăvi.
Etichete: brasov, buzau, muncitori straini, romania, Sibiu,
