CNSAS: Majoritatea celor 200.000 de noi colaboratori recrutaţi de Securitate între 1980 - 1989 erau bărbaţi, 4.300 studenți
Majoritatea celor aproximativ 200.000 de noi colaboratori recrutaţi de Securitate în perioada 1980 - 1989 erau bărbaţi, indică date prezentate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).
De asemenea, 30.200 aveau studii superioare, iar peste 4.300 erau studenţi. Din punct de vedere al profesiei, cei mai numeroşi erau cei care lucrau în învăţământ, urmaţi de reprezentanţii cultelor. CNSAS remarcă o creştere masivă a colaboratorilor în domeniul economic – 41.000 faţă de 18.600 în decada anterioară.
”Spuneam, în postarea noastră anterioară, că în perioada 1980-1989 Securitatea a recrutat aproximativ 200.000 de noi colaboratori, pe care i-a adăugat la reţeaua existentă. Cine erau aceştia, din ce medii proveneau şi în ce domenii erau folosiţi cu prioritate? 158000 dintre cei nou recrutaţi erau bărbaţi. 30200 aveau studii superioare, în timp ce peste 4300 erau studenţi”, conform unei postări de pe pagina de Facebook a CNSAS.
Peste 3600 activau în domeniul sănătăţii (medici şi asistenţi medicali), 800 în mediul juridic, circa 4200 erau membri ai clerului, din toate cultele recunoscute de lege, iar 8500 lucrau în învăţământ.
Peste 1000 aveau ocupaţii dedicate artelor, între care 110 actori, 50 de regizori, 120 de „artişti”, 410 instrumentişti, 210 pictori, 55 de sculptori etc.
Peste 8500 dintre cei recrutaţi erau din mediul rural.
Pentru cele patru direcţii principale ale Securităţii situaţia agenţilor se prezenta astfel:
Direcţia I (Informaţii Interne): peste 500 de colaboratori noi, cărora li se adăugau cei 78.000 recrutaţi de Serviciul I al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 78.500).
Direcţia II (Contrainformaţii în domeniul economic): 2000, cărora li se adăugau 39.000 recrutaţi de Serviciul II al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 41.000).
Direcţia III (Contraspionaj): peste 4600, plus 11.500 recrutaţi de Serviciul III al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 16.100).
Direcţia IV (Contrainformaţiile militare şi penitenciarele): 18.500.
”Se observă că, deşi Direcţia I avea, în continuare, cel mai mare număr de colaboratori, planurile economice ale regimului, care prevedeau dezvoltarea masivă a industriei grele şi plata cât mai rapidă a datoriei externe, au condus la creşterea masivă a colaboratorilor în domeniul economic – 41.000 faţă de 18.600 în decada anterioară. Confruntat cu o situaţie economică care se deteriora rapid, cu degradarea condiţiilor de trai ale populaţiei şi cu izolarea pe plan extern (izolarea chiar şi în interiorul lagărului socialist), regimul de la Bucureşti considera că soluţia era creşterea represiunii”, conchide CNSAS.
