Clarificări de la minister cu privire la Bacalaureatul pe care îl vor susţine elevii care vor studia după noile planuri-cadru

”Atunci când vorbim de susţinerea în cadrul probelor de Bacalaureat a unor discipline clasice, de cultură generală, vorbim, în general, doar de câteva obligatorii, adică Limba şi literatura română este probă obligatorie pentru toţi elevii, chiar dacă nu toţi vor avea aceeaşi programă de liceu, pentru că vor exista, cel puţin pentru Filologie şi pentru elevii de la învăţământul în limba minorităţilor naţionale, abordări diferite, mai avem clar competenţele de limbă modernă 1 şi 2 şi competenţele digitale, acestea sunt probe obligatorii în viitorul examen de Bacalaureat pentru toţi elevii. Toate celelalte discipline, cel puţin cele existente în trunchiul comun, sunt în continuare corespondente cu probe ale examenului de Bacalaureat, dar nu mai există altă disciplină care să fie obligatorie tuturor elevilor absolvenţi de liceu”, a explicat, în cadrul unui webinar susţinut luni, Gabriel Vrînceanu, şef Serviciu Dezvoltare curriculum în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

El a arătat că noul examen de Bacalaureat prevede ca una dintre probe să fie la limbile moderne, atât I, cât şi II, ”numai că nivelul de certificare solicitat prin susţinerea probei este diferit, astfel încât şi numărul de ore s-a considerat că poate fi dintr-o perspectivă diferită, în trunchiul comun”.

”Cei care trebuie să susţină proba F pot alege ca disciplină fie Matematica, Fizica din partea de real sau disciplinele de tip Istorie, Geografie din partea de om şi societate, dar trebuie să avem în vedere că promovarea acestei probe este de tipul admis/respins, deci nu este cu notă. Nu înseamnă că este de valoare mai mică, dar are o economie separată în bugetul întregului examen”, a adăugat Vrînceanu.

Ministrul Educației, Daniel David: Avem şansa să trecem de la un sistem în care se predă mult şi prost la unul în care se predă mai aerisit şi relevant

Ministrul Educaţiei, Daniel David, afirmă că acum România are şansa de a trece ”de la un sistem de educaţie în care se predă mult şi prost, foarte centralizat” şi care, pe lângă faptul că este învechit, ”chiar prin rezultatele generate ne pune adesea la risc copiii şi societatea, la unul în care se predă mai aerisit şi relevant, bine şi cu echilibru între centralizare şi descentralizare”. El îi transmite preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care vorbea despre o ”ofensivă contra istoriei şi geografiei”, că sunt ”prea mulţi copii care nu vorbesc corect limba română, se plictisesc de clasicii literaturii noastre, au teorii istorice pseudoştiinţifice, fac confuzii grosolane în geografia ţării, latina devine subiect de ironii”, iar astfel de probleme devin chiar unele de securitate naţională.

Daniel David a făcut aceste afirmaţii într-un text publicat, luni, pe blogul său şi intitulat ”Ofensiva pentru normalitate şi invitaţie la parteneriat. Un răspuns unui coleg şi prieten – Preşedintele Academiei Române”.

”Am citit cu surprindere un articol publicat recent de preşedintele Academiei Române, în care se vorbeşte, cu referire la planurile-cadru pentru învăţământul liceal puse recent în consultare/dezbatere, despre «o nouă ofensivă contra istoriei şi geografiei». Iniţial am fost surprins, atât de titlu – amândoi ştiind că atâta timp cât sunt eu ministru, de la acest nivel nu va fi vreo «ofensivă» contra acestor domenii –, cât şi de mesajul public, când de fapt noi doi am început deja să discutăm despre cum ar putea arăta o soluţie bună pentru aceste domenii. Asta este ceva ce ne leagă, dincolo de multe viziuni diferite, şi anume preocuparea pentru identitatea şi cultura naţională bine făcute”, a arătat ministrul Educaţiei.

El a adăugat că ulterior a văzut în aceasta ”o oportunitate de clarificare, încurajare şi parteneriat”.

”Aşadar, îl întreb pe preşedintele Academiei Române dacă ne place cum actualul sistem de educaţie ne tratează copiii şi domeniile legate de identitatea/cultura naţională. Mie, nu (şi ştiu că nici lui)! Mă uit la testele naţionale şi internaţionale şi sunt extrem de îngrijorat când văd procente adesea de peste 40% sub sau la limita funcţionalităţii. Mă uit în jur şi văd prea mulţi copii care nu vorbesc corect limba română, se plictisesc de clasicii literaturii noastre, au teorii istorice pseudoştiinţifice, fac confuzii grosolane în geografia ţării, latina devine subiect de ironii etc. Acestea, prin faptul că sunt un risc inacceptabil care afectează cultura naţională, devin chiar probleme de securitate naţională. Acum avem oportunitatea să regândim sistemul care a generat acest risc şi această problemă”, a arătat el.

Daniel David a subliniat că aşteaptă, din partea specialiştilor şi a organizaţiilor profesionale, propuneri ”prin care să tratăm cu respect şi eficient aspectele de identitate/cultură naţională”.

”Aş vrea să văd predate conţinuturi mai aerisite şi relevante, cu mijloace de predare şi manuale atractive, care să-i încurajeze şi să-i entuziasmeze, nu să-i plictisească pe copiii noştri, atunci când vorbim despre aspectele legate de identitatea/cultura naţională. Despre asta este vorba întâi şi abia apoi despre numărul de discipline şi ore, iar dacă văd un astfel de model credibil, numărul de discipline/ore va fi susţinut la modul natural. Acum, pentru a ajunge la acest model mai aerisit şi flexibil, am mizat în cazul unor discipline/ore pe o distribuire a responsabilităţii între centralizare (decizii impuse de minister) şi descentralizare (decizii la nivelul şcolilor şi/sau al elevilor) – fără a se pierde astfel ore -, dar sunt dispus să discutăm chiar procentele celor două, dacă avem propuneri de modele bune pentru lucruri care ţin de cultura şi identitatea naţională. Aşadar, voi susţine cât trebuie un astfel de model bun. Îl aştept, ca parte din consultare/dezbatere!”, a explicat ministrul Educaţiei.

El a subliniat că această ”oportunitate de restartare” nu trebuie pierdută.

”În acest context, spun că acest mesaj este şi pentru ştiinţe, acum când pseudoştiinţa devine şi aici o problemă de securitate naţională, ceea ce ne arată că aşa cum am tratat până acum ştiinţele nu a funcţionat. Este o oportunitate de restartare şi în această zonă, aşadar, să nu o pierdem. Încurajez specialiştii şi societăţile profesionale să-mi facă astfel de propuneri raţionale, iar susţinerea mea va fi acolo”, a punctat el.

În final, Daniel David a explicat cum doreşte să se transforme sistemul de educaţie.

”În concluzie, avem şansa să trecem de la un sistem de educaţie în care se predă mult şi prost (avem printre cele mai multe ore/an între ţările OECD), foarte centralizat (cu puţine opţiuni la nivel de şcoală şi/sau elevi), care, dincolo de faptul că este învechit (se bazează pe modele şi unele manuale din 2004), chiar prin rezultatele generate ne pune adesea la risc copiii şi societatea, la unul în care se predă mai aerisit şi relevant, bine şi cu echilibru între centralizare şi descentralizare. În acest proces, să ne gândim în primul rând la copii – nimeni nu se prea gândeşte la ei în aceste discuţii –, fără însă să lăsăm profesorii deoparte şi să nu închidem şcoala pentru părinţi sau societate. Vă invit să nu pierdem această oportunitate şi aştept propuneri concrete, mai ales că ţin ca varianta finală să aibă un suport cât mai larg în comunitate, aşa cum este normal în această fază de consultare/dezbatere”, a conchis el.
 

Articol recomandat de sport.ro

Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită