CCR dezbate sesizarea lui Iohannis privind modificările adus Legii administrației publice

Klaus Iohannis
youtube.com

Curtea Constituțională a României discută, marți, despre sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind actul normativ de modificare și completare a Legii administrației publice locale 215/2001.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în sesizarea către CCR, preşedintele Iohannis arată că, „prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea criticată contravine unor norme şi principii constituţionale'', informează Agerpres.

Iohannis afirmă că actul normativ a fost adoptat cu nesocotirea prevederilor articolului 61 şi ale articolului 75 din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate - Camera Deputaţilor, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Senat.

„În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament", se arată în sesizare.

Una dintre critici vizează reglementarea momentului de la care se calculează termenele prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliului local/judeţean.

Citește și
Gheorghe Stan
Propunerile PSD pentru funcția de judecător la CCR - Gheorghe Stan și Cristian Deliorga

Preşedintele Iohannis menţionează că, potrivit expunerii de motive a legii criticate, în practica judiciară s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti de dizolvare a unor consilii locale, aceste instanţe considerând că termenul de 2 luni prevăzut la articolul 55 alineatul (1) litera a) din Legea 215/2001 curge de la data ultimei şedinţe, în timp ce alte instanţe au respins cererile de dizolvare a unor consilii locale, cu motivarea că acest termen de 2 luni se socoteşte pe luni pline.

„În toate cazurile, instanţele nu au ţinut seama că, potrivit interpretării coroborate a dispoziţiilor legii, consiliile pot lucra de la data constituirii lor şi până la data când legea prevede încheierea mandatului", atrage atenţia şeful statului.

De asemenea, Iohannis precizează că în expunerea de motive a legii criticate s-a mai arătat că „aceleaşi argumente sunt valabile şi pentru prevederile literei b) ale alin. (1) din art. 55, referinţele la intervalul de timp de 3 luni neprevăzând data de început a acestui interval''.

„Conform scopului urmărit de iniţiatori, „prin stabilirea unei date de la care începe să curgă intervalul în care se poate declara dizolvarea de drept, conştientizează şi consilierii locali, care în acest context au un reper palpabil privind posibilitatea de a fi dizolvat de drept organismul din care fac parte şi ar putea lua măsuri în acest sens'", se arată în sesizare.

Şeful statului mai spune că scopul iniţiativei legislative l-a constituit reglementarea momentului de la care se calculează termenele prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliului local/judeţean prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) coroborat cu art. 99 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, instituirea unei excepţii privind inaplicabilitatea sancţiunii dizolvării de drept a consiliului local/judeţean în lipsa convocării în termenul legal la şedinţă ori în cazul convocării fără respectarea dispoziţiilor privind modul de convocare, precum şi republicarea Legii nr. 215/2001.

„Atât din punct de vedere formal, cât şi al conţinutului, textele adoptate de către fiecare dintre cele două Camere sunt diferite", se menţionează în documentul trimis judecătorilor constituţionali.

Potrivit preşedintelui, articolul I punctul 1 din legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă articolul 1 alineatul (3) şi alineatul (5) din Constituţie.

„La Art. I. - pct. 1. din legea criticată se prevede: 'La articolul 34, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: (3) Exercitarea mandatului consiliului local debutează la data adoptării hotărârii prevăzute la alineatul (2). Durata mandatului consiliului local reprezintă durata între data de constituire a consiliului local, în urma desfăşurării alegerilor locale generale şi ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfăşurării unor noi alegeri locale generale'".

În primul rând, precizează Iohannis, prevederile criticate instituie un paralelism legislativ care lipseşte dispoziţia în discuţie de claritate şi previzibilitate, contrar exigenţelor de calitate a legii impuse de articolului 1 alineatul (5) din Constituţie.

„Norma criticată contravine dispoziţiei prevăzute la art. 38 alin. (2) din Legea 215/2001, conform căreia 'Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales'", se notează în documentul trimis CCR.

Aşadar, arată şeful statului, prevederile criticate, pe de o parte, le dublează pe cele care prevăd momentul de început al mandatului consiliului local, iar, pe de altă parte, intră în contradicţie cu cele care se referă la momentul de încetare a mandatului consiliului local.

Totodată, menţionează acesta, conform textului de lege criticat, durata mandatului consiliului local este cea cuprinsă între data de constituire a consiliului local, în urma desfăşurării alegerilor locale generale, şi ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfăşurării unor noi alegeri locale generale.

„Acest text este unul cu caracter general, prin care se stabileşte limita temporală a duratei mandatului consiliului local/judeţean ca fiind „ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfăşurării unor noi alegeri locale generale”, însă lasă neacoperită ipoteza în care se organizează alegeri locale parţiale", se precizează în sesizarea preşedintelui către CCR.

„În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 sunt neconstituţionale", concluzionează şeful statului.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Ludovic Orban: ”PSD vrea să folosească CCR ca pe un instrument politic”
Ludovic Orban: ”PSD vrea să folosească CCR ca pe un instrument politic”

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a criticat luni propunerile PSD pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională a României (CCR), susţinând că acestea reflectă faptul să social-democraţii doresc să folosească CCR ca pe un instrument politic.

Propunerile PSD pentru funcția de judecător la CCR - Gheorghe Stan și Cristian Deliorga
Propunerile PSD pentru funcția de judecător la CCR - Gheorghe Stan și Cristian Deliorga

PSD îi propune pentru funcţia de judecător la CCR pe şeful Secţiei speciale pentru investigarea magistraţilor, Gheorghe Stan, din partea Camerei Deputaţilor şi pe Cristian Deliorga, din partea Senatului.

Partidele caută nume pentru funcțiile de judecători la CCR. La cine s-a gândit PSD
Partidele caută nume pentru funcțiile de judecători la CCR. La cine s-a gândit PSD

PSD și ALDE s-au pus de acord în privința propunerii pentru funcția de judecător la CCR și, potrivit unor surse, este vorba despre judecătorul Cristian Deliorga. 

Klaus Iohannis a numit-o pe Simina Tănăsescu, fostul său consilier, judecător la CCR
Klaus Iohannis a numit-o pe Simina Tănăsescu, fostul său consilier, judecător la CCR

Președintele Klaus Iohannis, a semnat, luni, decretul privind numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională a Elenei-Simina Tănăsescu pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 9 iunie 2019.

Recomandări
LIVE, ora 11. Președintele Klaus Iohannis susține o declarație de presă. Pe cine va desemna premier în noul Guvern
LIVE, ora 11. Președintele Klaus Iohannis susține o declarație de presă. Pe cine va desemna premier în noul Guvern

Președintele României, Klaus Iohannis, susține astăzi, de la ora 11:00, la Palatul Cotroceni, o declarație de presă. Cel mai probabil, șeful statului va anunța pe cine va desemna premier al coaliției PSD-PNL-UDMR-minorități naționale.  

Cine este Crin Antonescu, susținut la președinția României. În 2012 a fost președinte interimar, după suspendarea lui Băsescu
Cine este Crin Antonescu, susținut la președinția României. În 2012 a fost președinte interimar, după suspendarea lui Băsescu

În perioada 10 iulie 2012–31 august 2012, Crin Antonescu a fost președinte interimar al României, în urma suspendării din funcție a președintelui ales Traian Băsescu de către Parlament.

Surse: Cum va explica guvernul Ciolacu 2 bugetarilor că nu le va mări salariile anul viitor. Fraza oficială pregătită deja
Surse: Cum va explica guvernul Ciolacu 2 bugetarilor că nu le va mări salariile anul viitor. Fraza oficială pregătită deja

Prin măsurile necesare reducerii deficitului bugetar imens, care amenință viitorul întregii economii se numără și înghețarea salariilor bugetarilor, după doi ani de valuri de majorări.