CORUPTIE la Camera de Comert Bucuresti. DNA: Sefii CCIB furau nu numai din fondurile europene, ci chiar si de la angajati

DNA

Camera de Comert si Industrie Bucuresti, presedintele institutiei, Sorin Dimitriu, consilierul acestuia, directorul general si directorul economic au fost trimisi in judecata pentru accesarea frauduloasa de fonduri europene si abuz in serviciu.

Fondurile europene au fost luate pentru mai multe proiecte POSDRU.

Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti a fost trimisa in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie pentru doua infractiuni concurente impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinte deosebit de grave.

Astfel, presedintele Camerei de Comert si Industrie Bucuresti, Sorin Petre Dimitriu, va fi judecat pentru urmatoarele acuzatii:

-► constituirea unui grup infractional organizat

Citește și
cover 9 ministri
Cazul licentelor Microsoft: DNA cere urmarirea penala a noua fosti ministri, printre care Ecaterina Andronescu si Dan Nica

-► folosirea autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial in scopul obtinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase

-► trei infractiuni de abuz in serviciu

-► infractiune impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinte deosebit de grave

Consiliera acestuia, Gabriela Dumitriu, va fi judecata pentru constituire a unui grup infractional organizat si complicitate la folosirea autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, in scopul obtinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.

Gabriel Dan Mihut, director general la CCIB, este acuzat de constituire a unui grup infractional organizat, folosirea autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial in scopul obtinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase si trei infractiuni de abuz in serviciu.

Laurentia Vasilescu, director economic al CCIB, va fi judecata pentru savarsirea infractiunii impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinte deosebit de grave.

Procurorii arata, in rechizitoriul trimis instantei, ca Sorin Dimitriu, Gabriel Mihut si Gabriela Dumitriu au conceput, organizat si pus in aplicare un mecanism care presupunea, pe de o parte, accesarea frauduloasa de fonduri europene pentru diferite proiecte, iar pe de alta parte, "spolierea angajatilor CCIB de o mare parte din veniturile salariale obtinute din activitatea prestata in cadrul proiectelor, prin simularea unei asa-zise 'sponsorizari' catre institutia angajatoare, sumele astfel rezultate fiind cheltuite dupa bunul plac de catre conducerea CCIB".

Cercetarile in acest dosar au vizat fapte savarsite in perioada 2010-2012, in contextul derularii la CCIB a unor proiecte finantate din bugetul Fondului Social European (FSE) in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). "Astfel, s-a procedat la cooptarea, in cadrul proiectelor finantate din fonduri europene contractate de catre CCIB, in calitate de beneficiar, a angajatilor Camerei, prin semnarea de acte aditionale la contratele individuale de munca. Angajatii urmau sa deruleze activitatea curenta in cadrul Camerei, pentru care primeau salariu si, in plus fata de aceasta, urmau sa presteze diferite activitati in cadrul proiectelor derulate de Camera, pentru care primeau remuneratie in functie de bugetul fiecarui proiect, sume provenind din fonduri europene. Din totalul de 58 de angajati ai institutiei, 48 de angajati desfasurau activitati in cadrul proiectelor finantate din fonduri europene", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

DNA: Sorin Dimitriu ii platea lui Mihail Vlasov sume exorbitante din salariile angajatilor CCIB

Presedintele Camerei de Comert Bucuresti (CCIB) Sorin Dimitriu ii platea sume mari din salariile angajatilor fostului presedinte al Camerei de Comert a Romaniei (CCIR) Mihail Vlasov, printr-un presupus contract de asistenta juridica cu un onorariu exorbitant, intr-o luna ajungand la Vlasov o suma egala cu salariile a aproape 50 de angajati, potrivit DNA.

Procurorii anticoruptie acuza conducerea CCIB ca a implicat 48 din cei 58 de angajati ai institutiei in desfasurarea activitatilor din cadrul proiectelor finantate cu fonduri europene, in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, si i-a determinat sa semneze contracte de tip "sponsorizare", prin care acestia trebuiau sa dea CCIB intre 30 si 70 la suta din veniturile salariale.

Astfel, CCIB ar fi incasat, in perioada septembrie 2010 - martie 2012, sponsorizari in valoare de 4.015.334,42 de lei, din care 43.373,07 lei de la persoane juridice si 3.970.741 de lei de la persoane fizice, in principal angajati. "Banii astfel obtinuti erau folositi de inculpatii Dimitriu Sorin-Petre si Mihut Gabriel-Dan nu pentru sponsorizari, ci pentru patrimoniul CCIB, asupra caruia detineau controlul", au scris procurorii in rechizitoriul trimis instantei.

Anchetatorii sustin ca, desi teoretic sumele respective ar fi trebuit sa fie folosite la sponsorizarea unor activitati culturale, artistice sau sportive, Sorin Dimitriu "platea sume considerabile din salariile angajatilor catre Mihail Vlasov, in acea perioada presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, prin intermediul unui presupus contract de asistenta juridica cu un onorariu exorbitant".

"In acest fel, o suma egala cu salariile a aproape 50 de angajati in decurs de o luna era pusa la dispozitia lui Mihail Vlasov, fara o justificare pertinenta din punct de vedere juridic si economic, in conditiile in care CCIB avea un departament juridic. Astfel, in luna decembrie 2010, suma incasata din sponsorizari de la angajati a fost de 209.065 lei, iar din aceasta suma, 110.000 lei au fost depusi intr-un cont bancar cu explicatia «incasari diverse». Din acest cont, in data de 16.12.2010 a fost virata suma de 107.492,50 lei catre Cabinetul de avocat Mihail M. Vlasov", au notat procurorii in actul de sesizare a instantei.

Procurori au mai stabilit ca pentru doua proiecte finantate din fonduri europene, Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti a prezentat declaratii false, in baza carora a obtinut finantarile. "Astfel, la data de 30.07.2009, pentru proiectul POSDRU/80/2.3/S/48675 - «Formarea profesionala in vederea obtinerii calificarilor de electrician in constructii si electrician de intretinere si reparatii ELECTRIFORM», in cuantum de 1.709.475,60 lei, inculpatul Dimitriu Sorin Petre, in calitate de reprezentant al CCIB, a semnat si a depus «declaratia de eligibilitate», act care nu atesta situatia financiara reala a institutiei, in sensul ca inregistra datorii la bugetul de stat si, in lipsa careia, proiectul nu s-ar fi calificat in etapa urmatoare", se arata in rechizitoriu.

De asemenea, la semnarea contractului de finantare pentru proiectul POSDRU/80/2.3/S/53934 - "Calificarea si orientarea profesionala a angajatilor din industria panificatiei", in cuantum de 1.480.002 lei, Laurentia Vasilescu, "cu intentie nu a respectat obligatia contractuala de a se abtine in situatia in care CCIB inregistra datorii catre bugetul de stat, conditie eliminatorie in etapa de contractare", sustin procurorii. Concret, Vasilescu ar fi ascuns datoriile in suma de 1.010.397 de lei pe care CCIB le avea catre bugetul de stat, pentru ca evidentierea acestora ar fi dus la neacordarea finantarii.

Procurorii au luat masuri de indisponibilizare a bunurilor inculpatilor, pentru recuperarea prejudiciului. Astfel, a fost pus sechestru asigurator pe trei imobile ale Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, pe un imobil si un autoturism ale lui Sorin Dimitriu, precum si pe un imobil apartinand lui Gabriel Mihut.

Dosarul va fi judecat de Tribunalul Bucuresti.

Acuzatiile aduse fostului sef al Camerei de Comert a Romaniei

Fostul presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei Mihail Vlasov este judecat intr-un dosar in care este acuzat de trafic de influenta. Vlasov a fost denuntat la DNA de omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki, de la care ar fi cerut un milion de euro, iar in 18 martie a fost prins in flagrant, intr-un restaurant din Bucuresti, dupa ce ar fi primit de la acesta 200.000 de euro.

Intr-un alt dosar, Mihail Vlasov este urmarit penal pentru santaj, dupa ce l-ar fi amenintat pe presedintele interimar al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, Mihai Daraban, spunandu-i "ca nu este bine ce face" si ca nu ar vrea "sa sufere si copiii altuia". in acelasi dosar este cercetata si fiica acestuia Vanda Vlasov.

"La data de 5 mai 2014, Vlasov Mihail, folosindu-se de un inscris olograf, l-a amenintat pe presedintele interimar al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (Mihai Daraban, n.r.), prin darea in vileag a unei prezumtive fapte de coruptie ce ar fi compromitatoare pentru acesta, in scopul de a dobandi pentru sine un folos nepatrimonial, constand in evitarea tragerii la raspundere penala pentru faptele penale savarsite in calitate de presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, aspecte sesizate de noua conducere a institutiei organelor de urmarire penala", au aratat procurorii in luna mai, in ordonanta de efectuare a urmaririi penale.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Un martor al DNA leaga numele lui Victor Ponta si Adrian Nastase de dosarul licentelor Microsoft. Reactia premierului
Un martor al DNA leaga numele lui Victor Ponta si Adrian Nastase de dosarul licentelor Microsoft. Reactia premierului

Un martor audiat de procurorii DNA in dosarul licentelor Microsoft a descris in declaratia data anchetatorilor presupusa filiera care ar fi comis trafic de influenta si luare de mita in acest caz si mentioneaza numele lui Adrian Nastase si Victor Ponta.

Cazul licentelor Microsoft: DNA cere urmarirea penala a noua fosti ministri, printre care Ecaterina Andronescu si Dan Nica
Cazul licentelor Microsoft: DNA cere urmarirea penala a noua fosti ministri, printre care Ecaterina Andronescu si Dan Nica

DNA cere aviz de la presedinte, Senat, Camera Deputatilor si Parlamentul European pentru inceperea urmaririi penale in cazul a noua fosti ministri care in perioada mandatelor ar fi savarsit infractiuni, in cazul licentelor Microsoft pentru scoli.

Cantaretul-primar Mircea Rusu, acuzat de DNA ca ar fi platit 2 milioane de lei pe o canalizare care nu exista
Cantaretul-primar Mircea Rusu, acuzat de DNA ca ar fi platit 2 milioane de lei pe o canalizare care nu exista

Cantaretul Mircea Rusu, in prezent primar al unei comune din Mures, a fost trimis in judecata. Procurorii DNA sustin ca ar fi platit peste 2 milioane de lei pentru lucrari de canalizare neexcutate si ar fi cerut finantare de la stat cu acte false.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.