Boicotul românilor față de Austria: „Este vorba de o umilire a poporului român de către Guvernul austriac”
Votul negativ al Austriei pentru intrarea României în spațiul Schengen a declanșat în țară o acțiune de boicot la adresa firmelor cu acționari austrieci.
În cadrul protestului, proprietarii unor societăţi comerciale mari au anunțat că și-au închis conturile pe care le aveau la cele două bănci cu capital austriac și că nu vor mai cumpăra carburant de la compania în care o firmă din Austria este acționar majoritar. S-au alăturat protestului și unii policieni dar și oameni obișnuiți care au renunțat la călătoriile rezervate în Austria, mai ales la ski.
Pe 7.600 de hectare de teren, în Arad, Dimitrie Muscă a transformat agricultura într-o industrie. Cultivă cereale, are sere încălzite cu apă geotermală și crește peste o sută de mii de porci și vaci. Carnea o prelucrează în abatoarele proprii, are o fabrică de lactate și preparatele lui ajung în 37 de magazine.
Alegeri 2024
10:00
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
40 de milioane de euro este cifra de afaceri a firmelor conduse de agronomul de 69 de ani.
Dimitrie Muscă ținea o parte din bani și îi tranzacționa prin intermediul BCR, o bancă deținută de un furnizor austriac de servicii financiare.
După votul din Consiliul JAI, unde Austria s-a opus aderării României la spațiul Schengen, Muscă și-a închis toate conturile pe care le avea la această instituție financiară.
Dimitrie Muscă: „Chiar dacă ulterior funcționarii, atât de la banca din Arad și București m-au contactat să mă răzgândesc, că se îndreaptă lucrurile, nu am vrut să iau nicio măsură decât aceea de închidere a conturilor.”
Dimitrie Muscă a mers și mai departe și a anunțat că încetează colaborarea cu OMV PETROM, unde o firmă austriacă deține peste 51 la sută din acțiuni. De acolo cumpăra în fiecare an 1.500 de tone de motorină.
Dimitrie Muscă: „Promit solemn domnilor austrieci că nu voi lua un gram de motorină.”
OMV PETROM are în România peste 150 de stații de distribuție a carburanților. La solicitarea Știrilor PROTV compania a transmis că nu comentează deciziile clienților.
În Alba, Voicu Vușan conduce una dintre cele mai importante companii de produse de carne și mezeluri din România, cu aproape 1.300 de angajați. Din firma lui pleacă în fiecare lună spre magazine 1000 de tone de carne proaspătă și alte 1.500 de tone de preparate din carne. S-a alăturat și el boicotului.
Voicu Vușan: „Este vorba de o umilire a poporului român de către Guvernul Austriac. De săptămâna viitoare se vor întrerupe relații comerciale cu bănci austriece, se vor întrerupe relații comerciale cu societăți de asigurări austriece, se vor întrerupe cu societăți austriece din domeniul nostru de activitate. Când vom fi tratați cu respect vom înapoia respectul.”
„Regretăm rezultatul votului de astăzi în Consiliu. Un drept de veto este cea mai puternică poziție pe care o poate adopta un stat membru al UE la vot. Presupunem că guvernul austriac a cântărit acest pas cu mare atenție și respectăm faptul că trebuie să ia în considerare și preocupările de securitate”, a transmis BCR pe Facebook.
Într-un comunicat, CEO-ul Erste Group - care deține în România BCR, a transmis că banca regretă decizia din consilul JAI, dar respectă faptul că guvernul austriac trebuie să ia în considerare și preocupările de securitate invocate în momentul votului - „Susținem pe deplin aderarea României la spațiul Schengen. Am fost surprinși de decizia de astăzi. O vedem doar ca pe un rezultat intermediar.”
Iar CEO-ul Raiffeisen Bank a declarat că susține aderarea României la spațiul Schengen și că a fost surprins de decizia Austriei pe care o vede doar ca pe un rezultat intermediar.
În ciuda acestor reacții, mai mulți policieni români au aderat și ei la boicot. Unii au spus că nu vor merge prea curând în Austria, alții că vor renunța să mai fie clienți ai băncilor cu capital austriac, ori au îndemnat companiile de stat să își închidă conturile pe care le au deschise la acestea.
Sunt și cetățeni obișnuiți care le-au urmat exemplul.
Ion Novăcescu, profesor de Istorie: „Mi-am transferat banii din economiile pe care le aveam la BCR.”
Clubul de fotbal Universitatea Craiova a plusat și a anunțat că tradiţionalul cantonament de vară al jucătorilor nu se va mai face într-o stațiune montană din Austria ci în altă țară europeană.
Mihai Rotaru, acționar Universitatea Craiova: „În ultimii 30 de ani de zile, tu ai folosit resursele României, de gaz, de petrol... Companiile tale tale au fost protejate în România, și-au mărit profiturile, iar tu vii și întorci spatele României?”
Înainte ca pandemia de coronavirus să restricționeze căltătoriile, peste 370 de mii de români au vizitat, în vacanță, Austria. Nopțile lor de cazare adunate au depășit un milion. Anul trecut, au fost 130 de mii de români în vizită în țara care nu ne-a vrut în Schengen și, potrivit unor estimări au contribuit la economia ei cu 40 de milioane de euro.
„Din păcate, din cauza situației generate de refuzul guvernului Austriei de a accepta țara noastră în spațiul Schengen, vă informez că am anulat rezervarea pentru sezonul următor. „Rămas bun, Austria! Bun găsit, Italia!” - a scris Bogdan Oprea, într-un mesaj pe care l-a trimis proprietarului unei pensiuni din Kaprun, unde a petrecut 14 vacanțe la schi, prin care îl anunță că anul acesta renunță la rezervare.
„Am decis că nu este cazul ca concediul, care reprezintă momentul de răsplată a unui an de muncă și cheltuiala unor bani pentru care ai muncit, să se facă într-o țară care nu ne respectă, într-un fel, la nivel guvernamental”, a mai spus Bogdan.
Înainte de refuzul Austriei, pe 6 decembrie, jumătate dintre românii care au participat la o cercetare sociologică spuneau că dacă nu vom fi acceptați în Schengen vor fi frustrați sau furioși, aproape 40 la sută spuneau că vor înceta să mai cumpere produse și servicii austriece și 40 la sută declarau că se vor abține să viziteze Austria în viitor.
Reporter: ADRIAN CRĂCIUNOIU, EMANUELA BĂLUȘ, IULIA CIUHU, GINA OBREJAN, ELECTRA GHIZA, RĂZVAN DAN