Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/358 a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE pe 18 februarie 2026. Produsul, obținut din filé dorsal de sturion din acvacultură din județul Tulcea (Delta Dunării și gurile Dunării), trece prin procese de sărare cu sare gemă și zahăr, zvântare la umiditate reziduală minim 35% și afumare cu lemn de esență tare, rezultând o structură compactă cu gust dulce-sărat și „de carne" specific sturionului, transmite news.ro.
Sturionii provin din acvacultură, cu dietă apropiată de cea naturală, în condiții controlate fără contaminanți. Folosirea filé-ului dorsal de la exemplare de minim 7 kg cu proporție de grăsime de minim 7% conferă produsului consistență și aspect uniform la feliere. Produsul se prezintă legat în plasă pescărească, cu nuanțe de auriu și brun-auriu, transparență în secțiune și textură fragedă.
România protejează sturionii prin prohibiție totală a pescuitului în habitate naturale din 2006, iar „Batog de sturion" contribuie la sustenabilitate prin utilizarea exclusivă de materie primă din acvacultură.
Celelalte 15 produse românești recunoscute în UE sunt: Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Telemea de Ibănești (DOP), Salată tradițională cu icre de crap (STG), Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, Sardeluță marinată (STG) și Cârnați din topor din Vâlcea.
Alte 13 produse românești se află în etapă de verificare la Comisia Europeană: 4 pentru IGP și 9 pentru STG.
