Autoritățile dau asigurări că lacurile de acumulare din România sunt într-o stare tehnică bună. Realitatea este însă alta
În România există peste două mii de lacuri de acumulare artificiale, susțin autoritățile de mediu. Ele asigură alimentarea cu apă a localităților şi a sistemelor de irigații şi reglează debitele pentru evitarea inundațiilor.
Cele mai multe sunt în administrarea Apelor Române, care verifică starea lor, iar cele care asigură funcţionarea hidrocentralelor sunt în subordinea Hidrolectrica. Altele aparţin de primării. Potrivit legii, autoritățile trebuie să facă în permanență verificări și controale pentru menținerea lor în siguranță.
Situat între Moldova și Transilvania, lacul de acumulare Bicaz, cunoscut și sub numele de „Izvorul Muntelui”, este cel mai mare lac artificial amenajat pe râurile interioare din România. Funcţionează de mai bine de 60 de ani și conține peste 1.200.000.000 de metri cubi de apă. În toamna anului trecut, o infiltrație a fost descoperită în timpul unor foraje de control.
Calculele făcute de ISU Neamț pentru o eventuală catastrofă
În urmă cu cinci ani, ISU Neamț a făcut calcule pentru o eventuală catastrofă. Dacă ar apărea o spărtură în barajul de acumulare, orașele și comunele situate în aval, pe cursul râurilor Bistrița și Siret, ar fi inundate în minumum 19 minute şi maximum trei ore. Un astfel de scenariu este imposibil, spun specialiştii.
Altan Abdulamit, profesor de construcții și amenajări hidrotehnice la Universitatea de Construcții Bucureşti: „Dacă fisura era mai serioasă, ar fi funcționat cu restricții, iar hidroecentrala de la Bicaz ar fi funcționat la capacitate redusă. Nu este cazul. Dacă ar fi o fisură la Bicaz, ar fi echivalentă cu ruperea barajului”.
Și Lacul Colibița ar fi trebuit să intre în reparații acum trei ani, când a început golirea treptată a apei, însă lucrările au fost întrerupte.
Ioan Nimigean viceprimar Bistrița Bârgăului: „Au început golirea lacului Colibița pentru decolmatarea acestuia, dar din motive pe care nu le știm, s-au oprit. Din momentul respectiv, nu am mai primit nimic oficial de la Apele Române. Odată la 50 de ani, din discuțiile avute cu anumiți oameni, ar trebui golit și decolmatat, sunt niște vane pe fundul lacului. Din câte am înțeles, una dintre ele nu ar fi funcțională sau nu funcționează în parametri care trebuie”.
Barajul de la Colibița asigură protecția împotriva inundațiilor în zona orașului Bistrița.
Cătălin Popescu, profesor Facultatea de Construcții: „Avem un baraj mare, care are o retenție de apă în vederea protejării pentru respectiva zonă. În plus, proiectul care se va desfăşura în zona respectivă, va aduce la parametri inițiali acel baraj. Este vorba de o lucrare de aducerea în parametri a golilor de fund. Nu există un pericol pentru populație. Este unul dintre cele mai sigure baraje, datorită modului în care este construit”.
Categoriile de siguranță în care sunt încadrate barajele
În funcție de importanța lor, barajele sunt încadrate în patru categorii de siguranță: baraj de importanță excepțională, de importanță deosebită, baraj de importanță normală sau de importanță redusă.
Peste două mii de baraje sunt considerate de importanţă redusă. Ele sunt administrate de Apele Române, de Hidrolectrica, de autoritățile locale sau de unii privați. Toate trebuie monitorizate și verificate de autoritățile române.
Altan Abdulamit, profesor de construcții și amenajări hidrotehnice la Universitatea de Construcții: „Rata de cedare normal evaluată este undeva o cedare la zece mii sau o sută de mii de ani , zece la minus patru, zece la minus cinci. Este imposibil să fie o fisură, odată ce un astfel de baraj a început să fie pus sub sarcină, în perioada de umplere se fac toate observațiile”.
Reprezentanții Apele Române ne-au transmis că marea majoritate a barajelor din țara noastră au autorizație de funcționare în siguranță pentru o perioadă de maxim șapte ani și sunt într-o stare tehnică bună și foarte bună.
Etichete: general,
Dată publicare:
