Ambasadorul Rusiei la Bucureşti: „Occidentul vrea ca Moldova să urmeze Ucraina. Care este soarta Ucrainei, o puteţi vedea”
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin, spune că declaraţiile făcute de şeful său, ministrul de externe Serghei Lavrov, referitoare la interviul acordat de preşedinta Maia Sandu publicaţiei POLITICO au fost interpretate greşit.
Şeful diplomaţiei ruse n-ar fi vrut să ameninţe Moldova şi să spună că va fi următoarea pe lista Moscovei, ci dimpotrivă, a vrut să atragă atenţia că Occidentul se foloseşte de Moldova aşa cum s-a folosit de Ucraina. „Care este soarta Ucrainei, o puteţi vedea”, a punctat ambasadorul Valery Kuzmin.
Reprezentantul diplomatic al Rusiei la Bucureşti a dat vina pe Polonia pentru distorsionarea sensului comentariilor făcute de Serghei Lavrov într-un interviu acordat televiziunii ruse Rossia 24.
„Din păcate, domnul Duda (preşedintele Poloniei, Andrzej Duda - nr.) sau cineva din Polonia a încercat să interpreteze cuvintele ministrului nostru de externe spunând că următoarea ţintă a agresiunii Rusiei, după Ucraina, va fi Moldova. Înţelesul sau explicaţia ideii exprimate de ministrul nostru de externe este exact pe dos”, a afirmat miercuri ambasadorul Valery Kuzmin într-o conferinţă de presă.
„El a spus că se pare că Vestul se foloseşte de situaţia în care se află Moldova, de faptul că preşedinta Maia Sandu însăşi vrea ca ţara să se alăture alianţei occidentale etc, deci pare că Vestul a ales ca Moldova să urmeze exemplul, să exerseze aceeaşi funcţie ca Ucraina”, a declarat ambasadorul Kuzmin. „Care este soarta Ucrainei, o puteţi vedea”, a adăugat el.
Ambasadorul susţine că Ucraina a fost „sacrificată” pe altarul NATO, iar rezultatul este o depopulare masivă a ţării, astfel că fosta republică sovietică a ajuns în prezent „o ţară relativ mică”.
„Recent chiar o analiză americană a arătat că sub controlul regimului de la Kiev, în prezent, ţara are o populaţie de maximum 20-22 de milioane de oameni. Ce înseamnă asta? Nu vorbesc de istoria Ucrainei ca republică socialistă sovietică, atunci când era locuită de 50 de milioane de oameni, acum mai bine de 30 de ani, ci relativ recent, la începutul acestei crize, în 2014, când estimarea populaţiei Ucrainei era de 37-42 de milioane de oameni. Acum, este o ţară relativ mică. E, de fapt, un fel de ţară sacrificată pentru cauza ne-sfântă a agresivei alianţe NATO”, a punctat Valery Kuzmin.
„Asta a fost ideea ministrului nostru, să explice că este alarmant, dar suntem conştienţi de această realitate, este un indiciu clar că intenţiile occidentale şi planurile - încă nedeclarate deschis - ale Occidentului sunt legate de Moldova. Asta e tot”, a arătat ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti.
„Altfel, noi nu căutăm niciun fel de escaladare. Escaladarea este motto-ul părţii occidentale, dacă te uiţi la faptele lor. Şi dacă mă puteţi contrazice, aş fi curios să aud”, a punctat diplomatul rus.
Occidentul vede Moldova ca pe o „nouă Ucraină”, în timp ce preşedintele ţării, Maia Sandu, este „nerăbdătoare să adere la NATO” şi este gata pentru unirea Moldovei cu România, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat recent jurnalistului Dmitri Kiselev. „Motivul pentru care au luat în considerare Moldova pentru acest rol este că au reuşit să pună la conducere un preşedinte prin metode foarte ciudate, care sunt departe de a fi liber-democratice, un preşedinte care pur şi simplu îşi doreşte să adere la NATO. Ea (Maia Sandu - n.r.) are cetăţenie română, este pregătită să se unească cu România şi este pregătită practic pentru orice”, a declarat Serghei Lavrov, comentând un interviu pe care preşedinta Republicii Moldova îl acordase publicaţiei POLITICO şi în care aceasta declarase că războiul din Ucraina a generat la Chişinău o discuţie foarte serioasă despre o eventuală renunţare la neutralitate şi o aderare la o „alianţă militară mai largă”.
