Mesajul oamenilor de cultură, după moartea istoricului Djuvara: „S-a dus o epocă”
Istoricul Alin Ciupală regretă moartea lui Neagu Djuvara despre care spune că a fost un om şarmant şi un istoric care a reuşit să provoace polemici în jurul unor idei.
Neagu Djuvara, istoric, filosof şi romancier, a murit joi, la vârsta de 101 ani.
„Îmi pare teribil de rău să aud asta. L-am întâlnit de multe ori, am avut onoarea şi bucuria să îl cunosc. A fost mereu un om şarmant, care îţi oferea prilejul unor momente frumoase. Avea umor şi inteligenţă, a fost un om cu o viaţă foarte frumoasă şi interesantă - volumul de amintiri stă mărturie”, a spus Ciupală pentru News.ro.
Istoricul a adăugat: „Neagu Djuvara a fost un istoric care a reuşit să provoace polemici în jurul unor idei. De acum va trebui să îi recitim cărţile şi să ne aplecăm cu multă răbdare asupra lor”.
Scriitorul Stelian Tănase a declarat pentru News.ro că s-a bucurat de prietenia lui Neagu Djuvara, caracterizându-l „un om cu o existenţă aventuroasă, senin, echilibrat, cu un impact intelectual aproape miraculos în rândul tinerilor”.
Neagu Djuvara era respectat. Provenea dintr-o familie veche. În 23 august 1944, el trebuia să meargă de la Bucureşti, din Berlin la Stockholm cu corespondenţă diplomatică, ducea răspunsul lui Antonescu la Stockholm... L-a prins schimbarea, sorţii Războiului, a rămas în Occident, s-a perindat prin lume, a ajuns în Africa, a stat mult timp la Paris, a făcut şi jurnalism. Deci, o existenţă aventuroasă”, a rezumat Stelian Tănase.
După căderea comunismului, Neagu Djuvara s-a întors în România. „Şi Dumnezeu i-a dat viaţă lungă şi a putut să ne înveţe şi pe noi, să ne influenţeze, ne-a lăsat să-l observăm”, a adăugat scriitorul.
Stelian Tănase l-a descris pe Neagu Djuvara ca „un om senin şi echilibrat, văzuse multe şi asta îi dădea măsură în toate judecăţile sale. A reuşit să scrie la bătrâneţe şi în ultima parte a vieţii sale câteva lucrări de impact, de influenţă şi, pe de altă parte, a cultivat prietenia multor intelectuali, tineri. Impactul lui între tineri a fost foarte mare, a fost respectat. Este aproape un miracol că un om de experienţa şi vârsta lui, care venea din cu totul altă generaţie, să reuşească să se conecteze la lumea reală românească şi să aibă o asemenea influenţă, intelectuală în principal”.
Neagu Djuvara a fost şi un militant civic în ultimii ani.
„Avea şi scurte furii. De exemplu, era la PNL şi uneori deciziile şi declaraţiile unor oameni politici îl iritau şi avea reacţii violente. Dar, calmul l-a caracterizat, ceea ce pe noi nu prea ne caracterizează, suntem emoţionali, nevricoşi. Era un om înţelept, calm, tolerant. M-am bucurat de prietenia lui. Au fost şi acţiuni la care am participat împreună. Am protestat împreună în urmă cu câţiva ani faţă de situaţia deplorabilă de la Hotelul Concordia. El a semnat atunci petiţia cu noi şi era cel mai entuziast. Apreciez felul în care a fost solidar cu noi. Pentru mine, a fost un moment de şcoală civică. A fost o lecţie pentru toată lumea”, a mărturisit Stelian Tănase.
Cărţile ne vor aminti de Neagu Djuvara.
„Generaţiile care-i vor urma vor învăţa de la el din cărţi. Pentru un scriitor, cărţile sunt tot ce rămâne. Putem să le luăm, să le recitim pentru a ne întâlni cu Neagu Djuvara”, a încheiat scriitorul.
Academicianul Ioan-Aurel Pop spune despre istoricul Neagu Djuvara că a reprezentat o epocă, în care a fost un simbol şi o legendă vie.
„Eu l-am cunoscut relativ bine pe Neagu Djuvara. Ultima dată când l-am întâlnit a fost după ce împlinise 100 de ani, în casa unui prieten. Am un sentiment de neputinţă, pentru că era mai mare decât secolul trecut. Devenise un simbol cultural şi social, de asta era şi atât de citit. Era depozitarul unei înţelepciuni. Devenise o enciclopedie. Părea o legendă vie. Avea o vervă deosebită şi în a vorbi, şi în a aşterne cuvintele pe hârtie”, a spus istoricul Ioan-Aurel Pop pentru News.ro.
„S-a dus o epocă”, a încheiat el.
Neagu Djuvara a fost un istoric extraordinar, un om integru, un om al cărui destin echivalează cu istoria noastră modernă, a declarat joi, pentru AGERPRES, scriitorul Mircea Cărtărescu, exprimându-şi regretul pentru moartea istoricului.
"Îl cunosc de multă - multă vreme pe dumnealui. Regret foarte - foarte tare pierderea lui de către noi toţi. Mie mi se pare nu numai că a fost un istoric, ci un istoric extraordinar, un om integru, un om al cărui destin echivalează cu istoria modernă a noastră. Am ţinut foarte - foarte tare la el. Mi s-a părut un om adevărat", a precizat Cărtărescu.
El a spus că îi cunoaşte opera lui Djuvara şi i-a citit cărţile. "Ba chiar le-am citit cu mare atenţie. Şi chiar dacă nu am rezonat întotdeauna cu opiniile lui, totuşi este vorba despre un mare istoric. Eu aşa cred. I-am citit şi memoriile şi a fost şi un scriitor adevărat, fără îndoială, un om care a fost în stare să dea seamă de propria lui evoluţie şi de formarea sa ca om", a mai spus Mircea Cărtărescu
Neagu Djuvara, născut pe 18 august 1916, la Bucureşti, într-o familie de origine aromână, şi-a luat licenţa în Istorie la Sorbona, în 1937, şi trei ani mai târziu a devenit doctor în Drept, la Paris. În 1972, a obţinut doctoratul în Filosofie, tot în capitala franceză, urmând ca, în 1987 să primească Diploma Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale din Paris.
A fost curier diplomatic în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică, la Stockholm, unde a plecat pe 23 august 1944 şi a rămas până în 1947.
A urmat exilul la Paris, unde a fost secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, a colaborat cu Radio Europa Liberă şi mai multe fundaţii. A petrecut 23 de ani în Republica Niger, în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine, de unde s-a întors, în 1984, la Paris.
După Revoluţia din 1989, Neagu Djuvara a revenit în România, unde a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti până în 1998.
Neagu Djuvara a fost membru de onoare al Institutului de Istorie ''A.D.Xenopol'' din Iaşi şi al Institutului de Istorie ''Nicolae Iorga'' din Bucureşti.
Un susţinător al cercetărilor referitoare la istoria românilor, preocupat, în special, de filosofia istoriei, Neagu Djuvara a scris 20 de volume, de specialitate şi memorii, între care se numără ”Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor'” (Paris, 1975), premiată de Academia Franceză în 1976, ”Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne” (1995), ”O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, seria Istorie” (1999) şi ”Amintiri din pribegie” (2005).
Numele său apare pe mai multe volume colective, precum ”Aromânii: istorie, limbă, destin” (1996, 2012) şi ”Cărţile care ne-au făcut oameni” (2010).
În 2006, a fost decorat cu Ordinul Naţional ''Servicul Credincios'' în grad de Mare Cruce, iar în 2010, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, l-a decorat cu ordinul Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer. Pe 9 august 2016, lui Neagu Djuvara i-a fost conferit Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, iar la finalul lunii martie a acestui an, a primit premiul de Excelenţă la cea de-a XVI-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural.
Istoricul şi politologul Petre Guran a scris pe Facebook că "Dumnezeu l-a chemat acasă pe Neagu Djuvara, după 101 ani în slujba României".
"S-a născut cu tatăl pe front, a fost el însuşi pe front, a traversat Petrogradul revoluţionar, şi-a petrecut tinereţea între Paris şi Bărăgan, şi-a câştigat existenţa în exil între Paris şi Africa, dar a revenit în 1990 să-i dăruiască României toată înţelepciunea pe care o adunase în 74 de ani de viaţă zbuciumată", a scris Petre Guran pe pagina de Facebook.
"Şcoala de la Buneşti s-a bucurat de înţelepciunea senectuţii sale, de retorica sa energică şi inspirată, de orizontul său cultural fascinant şi de bonomia sa rafinată", a adăugat istoricul, alături de o fotografie în care Neagu Djuvara le povesteşte studenţilor o bătălie navală, la Şcoala de la Buneşti, în vara anului 2008.
