AFP: ”Orban contra Orban”. De ce este considerat premierul român un ”bun elev european”
Au același nume, aceeași vârstă și aceeași funcție, dar Ludovic Orban este considerat un bun elev european, spre deosebire de omologul său maghiar Viktor Orban, se arată într-un articol AFP.
Premierul român apără UE în urma vetoului ungar, dar ”Orban cel bun” se abţine să spună dacă ar vota în favoarea unei excluderi a Fidesz din PPE, cerută de Donald Tusk.
Premierul liberal român Ludovic Orban, considerat un bun elev european, s-a distanţat joi de omologul său ungar Viktor Orban, care a blocat prin veto planul relansării economice post-coronavirus a Uniunii Europene (UE), relatează AFP.
Într-un interviu acordat AFP, cu câteva ore înainte de summitul Celor 27, el nu şi-a ascuns îngrijorarea.
Acest blocaj, avertizează el, va avea un impact ”negativ” asupra nivelului de trai al ”tuturor” europenilor.
”Este în interesul tuturor ca planul relansării să fie adoptat cât mai rapid posibil, pentru că fiecare cetăţean ungar va benficia de el, la fel ca orice cetăţean din orice altă ţară” membră UE, a insistat el.
Ungaria şi Polonia, cărora li s-a alăturat Slovenia, refuză să lege plata fondurilor europene de respectarea statului de drept, blocând planul relansării ecomomice post-covid adoptat de Cei 27 în lupta împotriva consecinţelor pandemiei.
Acest plan, în valoare de 750 de miliarde de euro, este inclus în ”cadrul financiar plurianual” aferent perioadei 2021-2027, în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro.
”Această finanţare europeană este un pilon al relansării economice, iar o amânare ar putea avea consecinţe economice negative”, a subliniat Orban, îndemnând fiecare guvern ”să acţioneze în interesul general al UE”.
”Mi se spune Orban cel bun”
De la aderarea sa UE în ianuarie 2007, România a primit fonduri de coeziune în valoare de 56 de miliarde de euro.
În 2019, banii de la Bruxelles au reprezentat 2,4% din Produsul Intern Brut (PIB) românesc - un nivel care plasează România după Ungaria (3,3%) şi Polonia (4,48%).
Ludovic Orban dă asigurări că Bucureştiul are ”voinţa politică” să îmbunătăţească folosirea acestor fonduri şi intenţionează să aloce miliarde de euro, în anii viitori, construirii a trei spitale regionale - cruciale în această ţară cu infrastructuri învechite şi lovitîă în plin de pandemia covid-19.
Premierul acestei foste ţări comuniste, la fel ca Ungaria şi Polonia, Orban a respins argumentele invocate de către liderii acestor două ţări, apreciind că ”respectarea statului de drept este o mare garanţie pentru fiecare contribuabil că banii vor fi cheltuiţi corect”.
România s-a aflat şi ea în colimatorul Bruxellesului cu privire la ”atingeri ale statului de drept” în perioada 2017-2019, când la putere se afla Partidul Social democrat (PSD), care a lansat o reformă contestată a justiţiei.
Însă Bucureştiul s-a ”schimbat radical” după venirea la putere a liberalilor, în noiembrie 2019, a dat asigurări şeful Guvernului român, iar reforma controversată a sistemului judiciar a fost oprită.
Ludovic Orban a refuzat, însă, să spună dacă ar susţine o eventuală excludere a Fidesz, partidul lui Viktor Orban, din cadrul Partidului Popular European (PPE), cerută de preşedintele acestei familii politice, cea mai importantă în UE, Donald Tusk.
”Eu nu cred că se va ajunge în această situaţie”, a declarat Ludovic Orban, a cărui formaţiune, Partidul Naţional Liberal (PNL), este membră PPE.
Cei doi premieri sunt membri ai aceluiaşi grup politic european, au acelaşi nume şi aceeaşi vârstă (57 de ani), însă asemănările se opresc aici.
”Mi se spune uneori «Orban cel bun»”, declară în glumă românul, care ”susţine unitatea” UE, ameninţată de blocajul omologului său ungar.
Etichete: ludovic orban, romania, ue, Ungaria, Viktor Orban,
Dată publicare:
