Adina Vălean, despre aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE: „Totul depinde de aceste țări” | INTERVIU
Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi, a declarat, într-un interviu pentru Știrile Pro TV, că Moldova și Ucraina sunt destul de avansate în parcursul european.
Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi: „Moldova și Ucraina, destul de avansate în parcursul european. Totul depinde de aceste țări”.
După ce Bruxelles-ul și-a dat avizul pentru ca Ucraina și Republica Moldova să devină candidate la aderare, Comisia Europeană va face anual un raport de progres către Consiliul European în care va prezenta și va analiza progresul pe calea reformelor pe care îl fac aceste țări.
„Procesul nu este unul ireversibil - dacă lucrurile merg rău, pot lua o întorsătură contrară, în sensul în care o țară își poate pierde acest statut de țară candidată. Totul depinde de aceste țări - cât de repede vor reuși să parcurgă lista de reforme și de obligații, care sunt foarte obiective”, spune comisarul european pentru transporturi Adina Vălean, într-un interviu pentru Știrile Pro Tv.
Laura Culiță: Care sunt etapele pe care le au de parcurs Kievul și Chișinăul ca să corespundă criteriilor de aderare în domeniul transporturilor?
Adina Vălean: „În pofida faptului că situația este atât de dificilă în regiune, noi am analizat din punct de vedere tehnic situația acestor două țări, deci nu numai politic, și-am constatat că sunt elemente foarte importante care le conferă statutul de țară candidată. Cu alte cuvinte, există un parcurs clar al reformelor în aceste țări. Dacă e să vorbesc numai de transporturi, pot să vă spun că o bună parte din acquis-ul comunitar, deci din totalitatea legilor Uniunii Europene, este deja adoptat în aceste țări. Ca să vă dau un exemplu, pentru Moldova, peste 50% din legislația pe cale ferată este adoptată de Moldova. Ea își anunță o strategie pentru dezvoltarea mobilității care e practic în oglindă cu strategia UE. Toată legislația care privește siguranța în transporturi, mă refer în primul rând la transportul aerian, dar și pentru celelalte moduri este, de asemenea, adoptată de aceste țări. Sunt destul de avansate în parcursul european. În pofita războiului, administrația din Ucraina este foarte solidă și poate continua să funcționeze chiar și într-o situație de război. Ucraina este o țară puternic digitalizată, investește 5,8% din PIB în educație, sunt lucruri și criterii pe care le-am avut în vedere astfel încât am putut spune din toată inima că aceste țări merită statutul de țară candidată la UE. În continuare, Comisia Europeană va face un raport de progres către Consiliul European anual în care vom prezenta și vom analiza din punctul nostru de vedere progresul pe calea reformelor pe care îl fac aceste țări. Procesul nu este ireversibil - dacă lucrurile merg rău, pot lua o întorsătură contrară, în sensul în care o țară își poate pierde acest statut de țară candidată. Totul depinde de aceste țări - cât de repede vor reuși să parcurgă lista de reforme și de obligații, care sunt foarte obiective, bazate pe criteriile de la Copenhaga și Madrid, prin care o țară poate deveni membră a Uniunii Europene”.
Laura Culiță: În acest timp, ce se întâmplă - Ucraina și Moldova vor beneficia de anumite facilități și fonduri?
Adina Vălean: „Depinde de etapa în care un stat se află în raport cu procesul de aderare. Această calitate de țară candidată nu implică un sprijin financiar din partea Uniunii Europene altul decât cel pe care îl dăm oricum prin politica de vecinătate pentru că, să nu uităm, Ucraina și Moldova sunt sprijinite cu sume foarte importante. Ca să vă dau un exemplu din domeniul meu, al transporturilor - pentru Moldova, am discutat la începutul anului cu Banca Mondială o finanțare de 1 miliard de euro pentru prioritățile de infrastructură ale Moldovei. În această perioadă, statele sunt ajutate prin diverse instrumente financiare ale UE care nu au o legătură directă cu cele de aderare, dar dobândirea acestui statut de țară candidată sporește încrederea investitorilor și ridică ratingul acestor state, deci una peste alta are un efect pozitiv. Sigur, în timp, odată cu demararea discuțiilor, negocierilor de preaderare, lucrurile intră într-un alt tip de proces al UE, care presupune și alte implicații de natură bugetară ale UE”.
Laura Culiță: Ce se mai întâmplă cu facilitarea transporturilor de cereale din Ucraina. Există acele planuri legate de culoarele solidarității și vine presiunea recoltei noi din Ucraina. Care e situația acum?
Adina Vălean: „Este o situație obiectivă legată de limitările infrastructurii, dar lucrăm în paralel pe două planuri - pe de o parte, încercăm să ușurăm pe termen scurt aceste operațiuni, pe de altă parte, pentru termen mediu și lung, ne facem planurile - legate atât de reconstrucția Ucrainei, cât și de conexiunile viitoare de infrastructură cu Moldova și Ucraina, pentru a putea stabiliza și dezvolta această infrastructură între UE și aceste țări. Pe termen scurt, noi am identificat care sunt blocajele, unele sunt legate de limitări administrative, la care noi am făcut recomandări foarte clare, sunt bucuroasă să aflu că Romania adoptă o hotărâre de guvern prin care controalele fitosanitare pentru mărfurile agricole aflate în tranzit pe teritoriul României nu mai sunt necesare, pentru că asta în sine aducea întârziere la transferul la graniță. Sigur, problemele sunt legate de cum treci aceste produse granița, asta e prima problemă, a doua - cum le transporți până într-un port sau cum le depozitezi pe parcurs, și-a treia care este capacitatea portului. Ucraina preferă ruta de sud prin România, din diverse motive - este și mai aproape, este și o rută naturală, există limitări de capacitate. Împreună cu Guvernul României identificăm o listă de proiecte de infrastructură necesare sau chestiuni legate de echipamente - ca de exemplu, numărul de barje - e nevoie de mai multe barje pe canalul Dunării, putem accesa în Europa alte companii care au disponibilitate și pot ridica numărul echipamentului necesar în România. Sau la fel, pentru numărul de piloți. Important este ca România să ne pună pe o listă tot ceea ce are nevoie ca să vedem cum putem atât financiar, cât și logistic acest efort de acum”.
Laura Culiță: S-a discutat și despre redeschiderea unor puncte de trecere a frontierei. Avem și acolo limitări din partea noastră - chiar dacă unele ar putea fi redeschise în timp scurt, șoselele care duc spre ele nu ar suporta transporturi mai mari de 3,5 tone.
Adina Vălean: „Pot să vă spun că totul depinde de autoritățile din România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, pentru a identifica limitările și a găsi acele metode de natură soft care pot facilita trecerea de frontieră, înainte de a investi în cele - să spunem - hard, pentru că desigur refacerea infrastructurii durează, nu se poate întâmpla peste noapte. Dar sunt lucruri pe care, de exemplu, știu că România le face - de exemplu, organizarea de convoaie - merge foarte bine pe fluxul spre Ucraina, depinde foarte mult și de partea Ucrainei și de Moldova. Sunt limitările de calea ferată, dar la care se lucrează pentru a facilita prioritizări. Pentru că vorbim de scoaterea grânelor din Ucraina, dar să nu uităm că este în dublu sens. Importurile pentru Ucraina sunt extrem de importante în materie de combustibil, ajutor umanitar și alte produse necesare, deci trecerea frontierei trebuie facilitată în ambele sensuri - și spre Ucraina și dinspre Ucraina. Toată lumea lucrează la acest lucru și sunt convinsă că vom reuși să facem maximum posibil în această perioadă, investind în paralel pentru soluții mai durabile pe termen mediu și lung”.
Urmăriți interviul integral în VIDEO.
Etichete: aderare, adina valean, laura culita, Republica Moldova, Ucraina,
Dată publicare:
