16 august, Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Constantin Brâncoveanu
Getty

La 16 august este marcată Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor.

La 24 iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Au votat "pentru" 258 de deputaţi, iar 40 s-au abţinut. Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat la 16 iulie 2020 Decretul nr. 393/2020 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Textul Legii nr. 134/2020 pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 626 din 16 iulie 2020.

''În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi şi astăzi creştinii în lume se iluminează în roşu, între orele 20.00-24.00, următoarele clădiri: Parlamentul, Guvernul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia'', se arată în articolul 2 al legii.

Citește și
Mike Pompeo - getty
Mesajul lui Pompeo de Ziua Națională a României: "Reflectăm asupra prieteniei noastre"

Potrivit articolului 3, cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase, în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii. Articolul 5 prevede că în ziua de 16 august, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES pot difuza în acest sens cu prioritate emisiuni şi materiale informative.

 

De ce a fost aleasă ziua de 16 august

 

La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), cei patru fii ai săi şi Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Constantinopol. Având în vedere sfârşitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi împreună cu sfetnicul său, şi apreciind viaţa sa mărturisitoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinţilor a celor şase martiri Brâncoveni. Astfel, ziua de 16 august a fost stabilită ca zi de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.

Sfântul Sinod a proclamat 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul lor. Cele două evenimente au fost aprobate la 29 octombrie 2012 de Sfântul Sinod al BOR, la propunerea patriarhului Daniel.

Cu prilejul Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, la 26 iunie 2014, în Aula Academiei Române, a avut loc Sesiunea de comunicări ''300 de ani de la moartea lui Constantin Brâncoveanu'', eveniment organizat de Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie şi Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, potrivit site-ului https://acad.ro/.

 

Cine a fost Constantin Brâncoveanu

 

''Pentru conştiinţa creştină şi naţională a poporului român, domnitorul martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714) este un simbol al dăruirii jertfelnice şi totale faţă de Dumnezeu şi de neamul românesc, un reper viu al curajului mărturisirii credinţei în Hristos şi al demnităţii naţionale'', se arăta în mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, transmis cu acest prilej, menţionează site-ul Patriarhiei.

Constantin Brâncoveanu, un domn profund ataşat intereselor ţării şi ale neamului românesc întreg, după cum scria istoricul Nicolae Iorga, a ctitorit o serie de biserici şi mănăstiri: Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti (unde, în 1720, au fost aduse şi înhumate osemintele lui Constantin Brâncoveanu), Biserica Sfântul Sava din Bucureşti, Biserica de la Potlogi, Biserica de la Mogoşoaia, Mănăstirea Hurezi (sau Horezu), Mănăstirea Brâncoveni etc.

Constantin Brâncoveanu a fost şi un sprijinitor al ortodoxiei, culturii şi spiritualităţii popoarelor asuprite din cuprinsul Imperiului Otoman (lumea greacă, dar şi comunităţile din Asia Mică, Siria, Ierusalim sau Egipt). De asemenea, după ce Habsburgii şi-au instaurat stăpânirea în Transilvania, Brâncoveanu a acordat sprijin pe plan ecleziastic românilor de acolo împotriva unirii bisericii ortodoxe cu Roma sub presiunea Curţii de la Viena. Sprijinul său s-a manifestat prin tipărirea şi difuzarea de cărţi de cult în limba română, ctitorirea unor lăcaşuri de cult, precum biserica de la Făgăraş şi mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, danii pentru biserici şi schituri etc.
 

Citește și...
Cum au
Cum au "sărbătorit" tinerii 23 august. Aplicaţia care te duce înapoi în comunism

Pe 23 august 2019 s-au împlinit 30 de ani de la ultima sărbătorire a zilei de 23 August ca zi națională a României. 

Mesajul lui Pompeo de Ziua Națională a României:
Mesajul lui Pompeo de Ziua Națională a României: "Reflectăm asupra prieteniei noastre"

Secretarul de stat american Mike Pompeo afirmă, în mesajul adresat României de Ziua Naţională, că SUA vor rămâne alături de țara noastră în eforturile de susţinere a valorilor democratice şi a statului de drept.

Mii de credincioşi, la Mănăstirea Brâncoveanu la slujba de Înviere
Mii de credincioşi, la Mănăstirea Brâncoveanu la slujba de Înviere

Aşa cum miezul creştinismului este Învierea lui Iisus, centrul sărbătorii pascale este momentul în care creştinii iau lumină, la miezul nopţii, la Biserică, mărturisindu-şi credinţă.

Candela lui Constantin Brancoveanu s-a intors la locul de origine, dupa 45 de ani. Povestea impresionanta din spatele ei
Candela lui Constantin Brancoveanu s-a intors la locul de origine, dupa 45 de ani. Povestea impresionanta din spatele ei

Candela pe care sotia lui Constantin Brancoveanu a asezat-o deasupra mormantului acestuia s-a intors dupa 45 de ani acolo unde ii este locul, in biserica Sfantul Gheorghe-Nou, din Bucuresti.

Recomandări
O nouă conductă de gaze ne deschide ușa către noi surse de aprovizionare. „Este începutul unei noi ere în sud-estul Europei”
O nouă conductă de gaze ne deschide ușa către noi surse de aprovizionare. „Este începutul unei noi ere în sud-estul Europei”

O nouă conductă de gaze inaugurată sâmbătă în Bulgaria după un deceniu de amânări ne deschide ușa către noi surse de aprovizionare.

2022, cel mai secetos an din istorie. Cât de pregătită este România pentru fenomenele extreme care ne lovesc
2022, cel mai secetos an din istorie. Cât de pregătită este România pentru fenomenele extreme care ne lovesc

2022 va intra în istorie drept cel mai secetos an trăit de omenire până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru că pământul să-și revină și să rodească, așa cum se întâmpla în anii trecuți.

Scurgerile din gazoductul Nord Stream 2 au încetat. „Presiunea apei a închis mai mult sau mai puţin conducta”
Scurgerile din gazoductul Nord Stream 2 au încetat. „Presiunea apei a închis mai mult sau mai puţin conducta”

Scurgerile din gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, în Marea Baltică, au încetat, a declarat, sâmbătă, un purtător de cuvânt pentru AFP, scrie News.ro