FMI afirmă că economia europeană rămâne rezilientă, dar este din ce în ce mai expusă șocurilor externe pe fondul unei crize energetice legate de războiul din Iran și de închiderea Strâmtorii Hormuz, arată Euronews.
Acesta solicită reforme rapide, inclusiv finalizarea pieței unice a UE prin o mai bună interconectare a rețelelor electrice, aprofundarea integrării financiare și stimularea productivității.
Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 70%, în timp ce prețurile gazelor naturale în Europa rămân cu aproximativ 45% peste nivelurile dinaintea războiului. Deși mai puțin severe decât șocul din 2022, se preconizează totuși că aceste creșteri vor afecta puternic creșterea economică, avertizează FMI.
Tranziția pe termen lung a Europei către sursele regenerabile de energie — care reprezintă acum peste jumătate din producția de energie electrică — a contribuit la atenuarea impactului șocului energetic, dar FMI afirmă că aceasta oferă doar o protecție parțială.
Previziunile privind creșterea economică au fost revizuite în jos, zona euro urmând să înregistreze o creștere de puțin peste 1% în 2026, în scădere față de aproximativ 1,4% înainte de războiul din Iran, potrivit proiecțiilor FMI. În același timp, inflația rămâne ridicată, reflectând presiunile persistente asupra costurilor generate de perturbările din sectorul energetic și de aprovizionare.
Sănătatea bugetară depinde de durata conflictului
Perspectivele FMI depind în mare măsură de evoluțiile geopolitice, instituția avertizând că un conflict de scurtă durată în Orientul Mijlociu ar putea limita pagubele, dar o criză prelungită ar putea arunca Europa în recesiune.
„Impactul economic global va depinde de modul în care va evolua conflictul din Orientul Mijlociu, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și infrastructura”, a declarat comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, într-o conferință de presă luni seara, după o reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro.
El a avertizat că blocul nu își poate permite să „repete greșelile din trecut”, subliniind că orice măsuri de sprijin trebuie să fie temporare, țintite și să nu contribuie la creșterea cererii agregate.
Europa se confrunta deja cu prețuri ridicate la energie înainte ca războiul condus de SUA împotriva Iranului să înceapă să perturbe piețele energetice globale pe 28 februarie.
Industria europeană plătea de două până la trei ori mai mult pentru energie decât concurenții din Statele Unite și China. Această diferență persistentă reflectă mai degrabă o vulnerabilitate structurală decât un dezechilibru temporar, a avertizat FMI.
FMI sugerează menținerea ETS și modernizarea rețelei electrice
În acest context, menținerea ritmului reformelor din sectorul energetic este esențială.
Raportul FMI îndeamnă UE să rămână angajată față de piața sa de carbon, Sistemul de comercializare a cotelor de emisii (ETS), care a fost la un pas de colaps, dar este considerat de FMI ca sprijinind progresul continuu în adoptarea energiei eoliene și solare.
Acesta avertizează că abandonarea ETS ar putea pune în pericol progresul obținut cu greu în decarbonizare.
În plus, Europa trebuie să-și finalizeze piața internă a energiei, a afirmat FMI, pachetul privind rețelele propus de Comisie în decembrie anul trecut fiind un „pas important”.
O rețea electrică și o capacitate de stocare modernizate sunt esențiale pentru ca UE să reușească tranziția energetică și vor domina procesul de elaborare a politicilor blocului — și, probabil, disputele politice — în următoarele luni, întrucât președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a solicitat Parlamentului și Consiliului, colegiuitorii UE, să ajungă la un acord politic cu privire la propunerea privind rețelele până în vară.
Preferința europeană s-ar putea întoarce împotriva UE
Raportul FMI menționează, de asemenea, Actul privind accelerarea industrială (IAA) propus de Comisie, afirmând că acesta conține măsuri utile, inclusiv eforturi de diversificare a lanțurilor de aprovizionare.
Cu toate acestea, raportul avertizează că normele de achiziții publice de tipul „Fabricat în Europa” și condițiile privind investițiile străine legate de crearea de valoare la nivel local ar putea denatura piețele și slăbi avantajul comparativ.
Protejarea industriilor strategice este un obiectiv legitim, afirmă FMI, dar trebuie să se bazeze pe o analiză cost-beneficiu riguroasă.
Instrumentele de politică variază semnificativ în ceea ce privește eficiența și costurile, iar intervențiile ar trebui limitate la cazurile în care piețele nu se pot adapta în mod eficient pe cont propriu.
Raportul avertizează, de asemenea, cu privire la capcanele comune ale politicilor, subliniind că relaxarea normelor de concurență, urmărirea unor strategii industriale necoordonate sau reducerea angajamentelor privind clima ar putea, în cele din urmă, să slăbească, mai degrabă decât să consolideze, poziția Europei.
