Tezaurul fara patrie. Cum au nascut comorile Crimeei un razboi intre muzee

O buna parte din comorile istorice ale Crimeei se afla intr-o expozitie din metropola olandeza, unde au ajuns pe vremea cand Crimeea era inca ucraineana. La sfarsitul lunii mai, acest tezaur ar trebui sa se intoarca in patrie. Care patrie, insa?

Cum a ajuns aurul Crimeei in Olanda

Muzeul de arheologie Allard Pierson din Amsterdam (foto stanga) nu e nici pe departe atat de popular ca faimoasele Rijksmuseum sau Van Gogh Museum. Astfel ca la inceputul acestui an a incercat sa atraga vizitatorii cu o expozitie cu un titlu incitant: “Crimeea. Aurul si secretele Marii Negre”, reunind “descoperiri arheologice spectaculoase din 5 muzee ucrainene”. Peste 500 de exponate, multe din aur, un adevarat tezaur al Crimeei.

La nicio luna dupa deschiderea expozitiei, in Crimeea au izbucnit protestele impotriva guvernului de la Kiev, care au culminat in 16 martie cu referendumul care a consfintit ruperea de Ucraina si trecerea la Federatia Rusa. Si odata cu referendumul au aparut si problemele pentru muzeul din Amsterdam.

Dupa 18 mai, cand se termina expozitia, olandezii trebuie sa trimita inapoi exponatele la muzeele din Crimeea de unde au fost imprumutate. Dar din cele 5 muzee, 4 nu mai sunt institutii ale statului ucrainean, cu care au semnat actele cei de la Allard Pierson atunci cand au organizat expozitia. De fapt, daca nu si de drept, muzeele din Crimeea tin acum de Rusia. Asa ca pozitia olandezilor este extrem de ingrata: orice decizie ar lua referitor la comorile Crimeei, vor supara pe cineva. (foto jos: bratara de aur din secolele I-II dupa Hristos, descoperita in Crimeea, expusa la Allard Pierson)

Tezaur fara proprietar
Am ajuns la Allard Pierson cu o saptamana inainte ca expozitia sa se inchida. Teoretic, pentru ca oficialii muzeului mi-au spus ca e posibil ca expozitia sa se prelungeasca – o solutie diplomatica care le-ar castiga timp olandezilor. “Suntem in discutii”, este raspunsul pe care il dau constant cei de la Allard Pierson inca din martie, cand Crimeea a trecut la rusi.

UPDATE: expozitia a fost prelungita pana la 1 iunie, au anuntat oficialii muzeului Allard-Pierson

Comorile din expozitie te conving imediat de miza acesteia. Pentru Rusia ar fi o captura de pret. Chiar si oficialii rusi recunosc ca situatia e complicata. “Cum Crimeea a devenit parte dintr-o alta tara, ne confruntam cu o problema legala”, spune Mihail Svidkoi, emisarul special al presedintelui Putin pentru cooperarea culturala internationala.

Solutia cea mai simpla ar fi ca fiecare exponat sa fie returnat muzeului de unde provine. Doar ca din cele 5 muzee care in februarie erau ucrainene, 4 sunt acum rusesti. Solutia “nationalista” – exponatele sa fie returnate urmasilor celor care le-au creat – e si ea exclusa: cele mai recente obiecte din expozitie sunt bijuterii ale gotilor, vechi de mai bine de 1.000 de ani. Dat fiind ca acestea neamuri mai erau si migratoare, daca s-ar identifica urmasi ai lor, acestia ar fi mai plauzibil sa traiasca in Spania sau Italia decat in Rusia sau Ucraina (foto stanga: obiecte gotice din secolul VII descoperite in Crimeea)

In plus, exista si un act oficial al UNESCO, datand din aprilie. Aceasta spune clar ca referendumul nu este legitim – deci bunurile culturale din Crimeea apartin de drept Ucrainei si trage un semnal de alarma asupra “transferului masiv de bunuril culturale din muzeele Crimeei catre capitala Rusiei”.

Expozitie ruseasca vs. expozitie ucraineana

Lucrurile devin si mai complicate deoarece in Amsterdam exista si o “contra-expozitie”. Aceasta este deschisa la filiala olandeza a Muzeului Ermitaj (foto stanga), inaugurata oficial in urma cu 5 ani de regina Olandei si presedintele rus Dimitri Medvedev. De ce exista un Ermitaj in Amsterdam? In virtutea legaturilor intre Rusia si Olanda care dateaza inca de pe vremea tarului Petru cel Mare. Legaturi care se vad clar pe steagurile celor doua tari: drapelul Rusiei e bazat pe steagul Olandei, doar culorile sunt asezate altfel.

Rezultatul acestei prietenii datand de peste trei sute de ani, muzeul Ermitaj din Amsterdam gazduieste periodic expozitii fastuoase care reunesc variate comori istorice aduse din Rusia. Printr-o bizara coincidenta, la scurt timp dupa ce Allard-Pierson a semnat actele cu Ucraina pentru organizarea expozitiei dedicata Crimeei, Ermitajul olandez a anuntat o expozitie dedicata Drumul Matasii. Or unul dintre “terminalele” Drumului Matasii era chiar Crimeea. Asa cum era de asteptat, cele doua expozitii au foarte multe lucruri in comun, dat fiind se refera la aceeasi zona de contacte intre Europa si Orientul Indepartat. Pentru cineva care viziteaza intai Allard-Pierson si apoi Ermitajul din Amsterdam, practic expozitia ruseasca pare sequel-ul celei ucrainene (foto jos: fresca descoperita in Tadjikistan, din expozitia "Drumul Matasii").

Imperialism de muzeu
Asemenarile se opresc insa aici. In vrem ce Allard Pierson atmosfera e austera, dar democratica – dovada faptul ca am putut face peste o suta de poze si pune orice fel de intrebare – la Ermitaj totul este fastuos, insa strict controlat. Fotografierea e interzisa iar vizitatorilor li se indica trasee clare de parcurgere a expozitiei. Si in vreme ce la Allard-Pierson arheologii aproape ca nu sunt mentionati, desi expozitia a fost organizata cu sprijinul Valentinei Mordvinteva, care a descoperit cateva din obiectele expuse, la Ermitaj lucrurile stau exact invers. E scos in evidenta rolul arheologilor rusi, care au facut descoperiri nu doar in patria natala, ci si prin tari vecine, precum Afganistanul, ce nu au fost capabile sa isi gaseasca singure comorile. Comori ce au ajuns mai apoi in colectiile muzeelor din Rusia. Pe scurt, la Ermitaj e glorificat imperialismul rusesc, sub forma sa “arheologica”.

Un imperialism care se pare ca pofteste si la comorile Crimeei din muzeul Allard-Pierson (foto stanga). In martie, la scurt timp dupa referendum, directorul Ermitajului din Sankt Petersburg, Mihail Piotrovski a anuntat intr-o conferinta de presa ca este ingrijorat de soarta colectiei de aur scitic din muzeul din Kerci, o localitate in estul Crimeei, mai ales ca o parte din aceasta colectie se afla in expozitia de la Amsterdam. “Din punct de vedere etic”, spune conducerea Ermitajului rus, “exponatele trebuie sa se intoarca in muzeele unde au fost pastrate sute de ani, dar din punct de vedere legal ele ar putea apartine fondului muzeal al tarii de pe teritoriul careia au fost imprumutate”. Adica legal, locul lor ar putea fi chiar la Ermitaj. (foto: sculptura din secolele I-II dupa Hristos, provenind din muzeul din Kerci)

Rusia e lacoma la tezaure
Desigur, conducerea filialei din Amsterdam nu impartaseste neaparat acest punct de vedere. Ar fi si ciudat, dat fiind ca Ermitajul olandez este condus de Cathelijne Broers, care mai administreaza si De Nieuwe Kerk, fosta biserica in care are loc expozitia World Press Photo. Cum reuseste Cathelijne Broers sa impace organizarea unui eveniment dedicat libertatii presei cu gestionarea filialei unui muzeu rusesc - doar ea stie.

Cat despre Mihail Piotrovski, directorul Ermitajului din Sankt Petersburg, acesta a aratat destul de clar ce vrea. Intr-un discurs tinut in fata deputatilor, Piotrovski a spus ca situatia din Crimeea e alarmanta, din cauza contrabandei cu bunuri culturale care a luat o amploare enorma in peninsula. Iar ministrul Culturii din Rusia a fost si mai transant: “Colectia a plecat din muzee din Crimeea, care acum sunt muzee rusesti. Vom lua toate masurile necesare impreuna cu Ministerul de Externe pentru a aduce toate exponatele inapoi in Crimeea. ” Astfel ca Moscova a contactat deja o casa de avocatura specializata in procese internationale.

Povestea tezaurului Crimeei te duce cu gandul si cea a unui alt tezaur, si el ajuns la rusi in imprejurari complicate. Si nu e imposibil ca  ambele povesti sa aiba acelasi deznodamant.
Radu Pirca