Românii care au construit alte țări se întorc să investească acasă, deși statul le pune piedici. ”E o chestiune de suflet”

Agricultura și turismul sunt cele mai atractive domenii, pentru că mulți români au lucrat în aceste domenii în țările de adopție.

Vasile Bold este un fost pescar devenit bucătar în Italia. Azi e patron de pensiune și chef în bucătăria unde gătește rețete sofisticate cu pește din Marea Neagră.

Dacă privim harta migrației, vedem că românii și-au ales țările de destinație în funcție de primul val de plecări ilegale sau cu vize de turist din anii '90. Cei din vest și nord au ales Germania, Italia și Spania, în vreme ce bucureștenii s-au orientat spre Anglia. Oltenii, muntenii și moldovenii au ales Italia și Spania.

Soții Pal sunt eroii unei povești în care au crezut încă de la începutul anilor 2000, când au plecat în Anglia. El a plecat cu viză de lucru ca electrician și și-a înființat o firmă acolo, iar ea era responsabilă de credite.

Citește și

Tinerii români, tot mai dornici să studieze în Asia. Cât costă un an universitar și de ce mulți preferă să meargă în China

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Orsi Pal: "Inițial la o firmă de construcții, după aceea la facultatea din Southampton. La firma de construcții însemna supravegherea tuturor conturilor de persoane juridice care își cumpărau marfa pe credit".

Soțul ei lucra ca electrician, iar toți banii câștigați îi investeau în terenuri aflate în comuna Aita Mare, din județul Covasna.

”Reporter: Ce visați să faceți aici?

Atilla Pal, proprietar al unei ferme de bizoni: Eu aș vrea să fac un parc de animale care să fie vizitat de turiști din țară și prin care să promovăm zona, secuimea, că ce ne lipsește nouă este comunicarea. În țara asta nu ne cunoaștem foarte bine, avem informații eronate unii despre alții și, din cauza lipsei de comunicare, ajungem la conflicte care ne consumă pe toți".

Attila Pal nu vorbește cu amărăciune despre piedicile întâlnite de când s-a întors. La început, primarul l-a ajutat, dar spune că a deranjat interesele unor oameni din zonă și, astfel, atitudinea autorităților s-a schimbat.

”Toată munca asta a fost de folos și din dorința asta, am venit acasă”

Terenurile din zona fermei aparțin unei moștenitoare din America, care i-a oferit drept de folosință, însă unele parcele au fost date localnicilor în anii '90. Din cauza acestui fapt, domeniul este fragmentat, ceea ce face imposibilă construirea unui drum de acces, iar relația cu primarul este inexistentă.

”Reporter: Cum v-a ajutat primăria în acest business?

Atilla Pal: Primăria ar fi prima interesată să vadă o viziune... probabil au considerat că e mai bine să nu arate că e prietenul meu, decât să fie întrebat de anumiți localnici de ce mă susține. Dar nu m-a susținut într-un mod nefiresc, doar a fost pozitiv".

”Vis-a-vis de ferma de bizon, eu nu am o relație bună cu primarul, pentru că avem o grămadă de procese, iar în acest sens domnul viceprimar este cel care ține legătura cu dânsul, ca reprezentant al primăriei".

Familia Pal a dat în judecată primăria și a contestat cadastrarea, iar instanța le-a dat dreptate. În Occident au învățat să-și ceară drepturile și să lupte pentru ele. Vor putea dezvolta turism după ce litigiile se vor încheia. Până atunci, se bucură de liniștea locului și de "acasă", la care au ales să se întoarcă.

"Toată munca asta a fost de folos și, din dorința asta, am venit acasă, să investim aici ce am învățat și câștigat acolo. Să știm că am încercat să facem ceva acasă".

"Nu ne descriem ca fiind fermieri, ci mai degrabă ca un stil de viață pe care l-am oferit și copiilor. Aceștia au crescut în zonă, bucurându-se de libertatea naturii. Cred că asta este cea mai mare bucurie a noastră".

Fetița are 13 ani, iar băiatul 12. La fermă își petrec vacanțele, bucurându-se de libertate. Până când ferma va produce bani de la turiștii care vor veni să vadă bizonii aduși din Belgia, familia se susține financiar din afacerea cu garduri electrice.

Alte țări au strategii naționale pentru a-și aduce oamenii acasă. România, nu

În Anglia, Attila a învățat cum să le producă, iar acum este unul dintre cei mai căutați specialiști din țară.

”Reporter: Ce din experiența britanică v-a ajutat în ceea ce faceți astăzi?

Atilla Pal: Pasiunea pentru bizoni și nevoia de a construi garduri m-au făcut să produc garduri electrice și împrejmuiri profesionale în România. Și consider că facem cele mai bune garduri electrice. În Anglia ne-am dat seama că prin muncă putem să ajungem la ce ne dorim, muncind câte 16 ore pe zi. Toată munca asta a fost de folos. Cu banii câștigați, au cumpărat o casă în centrul comunei, care va deveni casă de oaspeți și cafenea”.

"- După cum am zis, casa a fost terminată în 1901. Mai este zugrăveala veche din perioada aia.

- Și toată mobila e de atunci?

- Da, e superb! În pod am găsit și un pian adus din Viena".

Soții Pal pariază pe turism, deoarece zona este deosebit de frumoasă. Aici există și o biserică unitariană din secolul al XIV-lea, restaurată cu fonduri europene.

Atilla Pal: ”Munca asta a fost de folos undeva și din dorința asta, am venit acasă ca banii să-i investim aici, să știm că am încercat să facem ceva acasă”.

Cei mai mulți dintre românii plecați s-au angajat în domeniul construcțiilor, adică 19%, iar aproape 10 procente în hoteluri și restaurante. Mulți au învățat meseriile de ospătari sau bucătari în locurile unde au fost angajați, de aceea o parte dintre cei întorși aleg să investească în turism și HORECA.

Polonia a lansat o serie de programe menite să-i atragă pe emigranți: Poland Business Harbour a fost creat pentru a asigura facilități celor care vor să se întoarcă pe piața muncii, să-și deschidă o afacere și să se stabilească definitiv. Au creat ghiduri online pentru cei care au nevoie de asistență și au oferit deduceri fiscale celor care doreau să-și deschidă o firmă.

Viorela Telegdi Cseri, cercetătoare în domeniul migrației: "Dacă ar fi să comparăm ce oferă România vs. ce oferă Polonia... sigur suntem în urmă. Adică noi oferim câte puțin. Polonia și-a făcut o strategie națională. Da, cred că modelul de proiect există practic, dacă vrem. Există. Trebuie doar să ne uităm puțin la ce fac alții".

”Dacă e să deschid o afacere, să fie acasă”

Marcel Ciolacu: ”În afară de faptul că am pierdut plusvaloarea României, am pierdut și viitorul. Pentru că toți tinerii, acum, muncesc, se dezvoltă profesional și întemeiază familii în alte țări. Recent, am stat de vorbă cu fostul prim-ministru al Portugaliei, Costa, și Portugalia a trecut printr-un asemenea abandon al țării, iar România, nu la aceeași scară, dar la o scară considerabilă, din cauza unei crize economice. El va deveni viitorul președinte al Consiliului European. Întotdeauna i-am spus: 'Cum ai rezolvat lucrurile?'. Iar el îmi răspundea: 'Eu, Marcel, nu am rezolvat lucrurile. Este un proces foarte lung, dar până nu am dezvoltat infrastructură, sisteme de sănătate, educație și nu am devenit coerenți în zona politică, nu s-au întors lucrurile. Nici acum nu s-au întors în totalitate pentru că nu am rezolvat totul'. Cel mai frumos sentiment pentru un prim-ministru este să lucrezi pentru a-ți aduce cetățenii acasă".

Vasile Bold, un pescar din Jurilovca, a plecat cu primul val în Italia, în 1997. Avea 18 ani și o mulțime de visuri de împlinit. Cu primii bani a cumpărat o baracă la Gura Portiței, cu gândul să se întoarcă și să facă turism și pescuit.

Vasile Bold, proprietarul unui restaurant: "Acum 15 ani am plecat cu speranța de a continua această meserie de pescar. Visam să fac o brigadă de pescuit, să montez dalianul, un sistem vechi de pescuit. Dar imediat după un sezon, când m-am întors, am observat fenomenul înaintării apei. Apa s-a apropiat de clădire și a erodat malul".

Vasile Bold reclamă lipsa de intervenție a autorităților, care nu au făcut nimic pentru a consolida malul, astfel că, în câțiva ani, barăcile piscicole construite la Gura Portiței în comunism vor fi luate de apă.

Vasile Bold: "Le-am cumpărat aceste clădiri acum 20 de ani. Dar sunt într-un stadiu avansat de degradare. Asta și pentru că nu ne permitem să le reconsolidăm sau să investim alți bani. Apa practic ne intră și într-o noapte, dacă e o furtună puternică din nord-est, e posibil să ne trezim că nu mai avem nimic".

Baraca îi servește când iese la pescuit de scrumbie, un pește-vedetă în restaurantul pe care l-a deschis anul trecut în Jurilovca. După câteva ore pe mare, Vasile se transformă din pescar în bucătar.

A învățat meseria în urmă cu 25 de ani, când a ajuns într-un restaurant italian. A început spălând vase, apoi a devenit ajutor de bucătar, iar în final, a gătit preparate rafinate în restaurante de lux. O parte dintre aceste preparate se regăsesc acum în meniul de la Jurilovca.

Vasile Bold: "Era momentul să mă pun în joc, să am propria mea activitate. Și am considerat că, dacă e să deschid o afacere, să fie acasă, în România. Dacă te dedici și faci sacrificii, da, e profitabil".

”Aici e mai mult o chestiune de suflet, emoțiile de acasă”

Cel mai mare exod a fost după aderarea României la Uniunea Europeană, când granițele s-au deschis, iar românii au plecat cu vize temporare și nu s-au mai întors.

În Italia și Spania, neoficial, sunt aproximativ 4 milioane de români. În cele mai multe cazuri au plecat bărbații, care și-au adus cu ei soțiile și copiii. Însă există și o generație de copii rămași acasă. Sunt 11.000 care au ambii părinți plecați, iar 75.000 au unul dintre ei în străinătate. Andrei, fiul lui Vasile, a crescut până la 10 ani auzindu-și tatăl la telefon și îl vedea doar în vacanțe, când mergea în Italia.

Andrei Bold, fiul lui lui Vasile Bold: "Tatăl meu m-a învățat multe și mă simt pregătit să preiau afacerea familiei și s-o duc mai departe. Sunt mândru de ce am învățat de la el și sunt sigur că pot să-mi fac părinții și neamul mândri de mine".

În Jurilovca, în ultimii ani, jumătate dintre cei plecați s-au întors definitiv sau temporar, investind mai ales în turism. Populația a crescut de la 2.000 la 4.000 de locuitori, iar pe fiecare stradă există familii care s-au întors.

Galina Teleucă, viceprimărița comunei Jurilovca: "Avem o doamnă care s-a întors să aibă grijă de tatăl ei. O familie de tineri din Italia, unde soțul s-a angajat la minister, și o altă familie din Spania, care consideră că aici, în Jurilovca, pot găsi stabilitatea care poate le-a lipsit în străinătate".

Vasile Bold s-a întors acasă după 25 de ani. Este italo-lipovean în comuna care l-a crescut, aproape de natură, de oameni, de o lume de care nu s-a putut rupe. A plecat copil, iar întoarcerea acasă i-a adus liniștea pe care încă o mai așteaptă. Muncind la fel de mult ca în Italia, acum o face pentru afacerea lui.

Vasile Bold: "Aici e mai mult o chestiune de suflet, emoțiile de acasă, unde am crescut, dar trebuie să faci sacrificii extreme și să fii călit. Într-un mediu ostil și cu dificultățile de aici, e greu să reziști".

Gabriel Troc, antropolog și cercetător în domeniul migrației: ”E clar că asistăm din 2022 la un val de întoarceri, dar trebuie să vedem dacă într-adevăr e o tendință reală”.

Românii din străinătate au trimis în țară 6,5 miliarde de euro în 2023, adică echivalentul a 2% din PIB. Au construit economiile altor țări, iar azi unii se întorc în țară în care încă e mult de construit. 

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"