„România, te iubesc” - România cu de toate, partea a III-a. De ce evită primarii fondurile europene. Pentru că sunt controlați, de la proiect la execuție, iar dacă nu respectă termenele și calitatea lucrărilor, sancțiunea este restituirea sumelor.

Prin PNDL totul e lejer. Cu două documente depuse vin milioane de euro fără probleme. Într-o comună din Vrancea un primar a construit drumuri prin ambele programe de finanțare: europene și PNDL. Cei din Ministerul Dezvoltării n-au venit niciodată pe teren să vadă ce au plătit, în vreme ce angajații de la fonduri au verificat lucrarea de zece ori. În aceeași comună, ministerul condus de Cseke Attila ține blocat un proiect cu fonduri europene de un milion de euro și lasă fără școală 900 de copii din comună.

Alimentarea cu apă, alt semn al civilizației ce trebuia adus în localități de PNDL a primit de la bugetul de stat aprope un miliard de euro. 25 la sută din sume au rămas în conturile statului pentru că primarii n-au reușit reușit să termine proiectele.

În comună Pietroșița, rețeaua de apă recepționată acum doi ani plesnește în fiecare săptămână, iar asfaltul turnat tot prin PNDL e spart ca să fie remediate avariile.

Asfaltul turnat în ultimii ani e distrus de intervențiile la noua rețea de apă. Primarul a primit aproape un milion de euro ca să reabiliteze vechea rețea, construită de oameni în anii 80 în satul Dealul Frumos. Oamenii spun că nu e zi în care să nu apară o avarie.

Doi frați care au locuit o vreme în Germania sunt vocea care răsună tare în urechea primarului, pentru că au văzut ce înseamnă civilizație și vor să fie la fel în satul lor.

Sunt ani buni de când se chinuie să implementeze proiectul prin PNDL care ar fi trebuit să fie gata în câteva luni.

Nu mai e un secret pentru nimeni că decontările lucrărilor s-au făcut mai ales în funcție de culoarea politică.

Alocările se fac în funcție de culoarea politică”, a transmis reprezentantul Expert Forum.

Comunei Poeni din județul Teleorman i s-au alocat aproape trei milioane de euro pentru înființarea a două rețele care să alimenteze comuna și satele cu apă. Prima, începută prin PNDL 1, ar fi aproape gata, dar îi lipsește o piesă.

Șase ani au durat lucrările ajunse la stadiul de o piesă lipsă. Constructorul a fost firma CONI, una dintre firmele abonate la contractele cu statul, al cărei patron a fost denunțător într-un proces al fostului Președinte al Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma.

După ani de așteptări, primarul e gata să-și prezinte realizările. Lângă puțul de apă se laudă și cu un loc de relaxare.

La marginea pârâului, sub umbrela de stuf și bannerul de campanie al primarului, altfel se văd investițiile construite în ani. Prea mulți ani.

A doua rețea de apă a fost începută de o firmă din Giurgiu condusă de Sandu Toma. Despre afacerile lui echipa a vorbit într-o ediție recentă a emisiunii unde au arătat cum a lăsat drumuri neterminate, pentru că a radiat firma în comuna Bucșani, unde recent a fost ales președintele filialei PSD.

Reporter: Cât a apucat cealată firma să vă lucreze?

Primarul comunei: „Cam 30%, cam așa. Au făcut conductele, au băgat câteva cămine.”

Firma General Imob, care în evidențe figurează fără niciun angajat, a câștigat inițial licitația de un milion de euro pentru a doua rețea de apă. N-a dus lucrările la sfârșit pentru că Sandu Toma a cerut ca societatea să fie radiată, după ce Ministerul Dezvoltării i-a decontat peste 2 milioane de lei. Primarul a scos din nou la licitație restul de executat în valoare de 2 milioane 700 de mii de lei, iar lucrarea a fost câștigată de firma cumnatei lui Sandu Toma, tot fără angajați, care pentru că nu avea experiență, a venit cu o firma susținătoare. Terul susținător e ingredientul esențial în licitațiile la care se înscriu firmele noi fără portofoliu. Doar că, foarte rar, acesta e somat să termine lucrarea lăsată baltă de cel pe care l-a susținut.

Pe numele lui Sandu Toma există deja plângeri penale făcute de primarul comunei Bucșani din Giurgiu care acuză lucrări neconforme și daune de un milion de euro. Echipa a cerut Parchetelor Bolintin și Giurgiu să spună care este stadiul acestor cercetări. De la Giurgiu n-au primit răspuns, iar procurorul de la Bolintin care ar trebui să ancheteze cum s-au făcut decontările pentru drumuri prin care crește azi iarbă, le-a spus că cercetările s-au mutat la Poliția Economică, dar niciun polițist n-a mers până acum la Bucșani să ceară documente. Așa că, rețeta primarului care închide ochii la prietenul patron ce nu lucrează conform, funcționează perfect.

O analiză a Expert forum vorbește de 111 primari cercetați de DNA. Un astfel de dosar vizează un fost primar din comuna Putineiu care a primit prin PNDL aproape 4 milioane de lei ca să pietruiască 10 kilometri de drumuri comunale.

În decembrie 2017, primarul în funcție, Florea Pană, semnează cu Ministerul Dezvoltării contractul de pietruire a 10 kilometri de drum comunal. Licitația e câștigată de o asociere de trei firme. Liderul lucrării e din Vâlcea și are un angajat, a doua firmă e din Teleorman și n-are niciun salariat, iar a treia e din Buzău și are 34 de oameni pe statele de plată. Totul a mers perfect până când oamenii de la Curtea de Conturi au venit în control și s-au apucat să verifice câtă piatră a fost pusă pe stradă. 

Patronii nu mai răspund la telefon, dirigintele de șantier a dispărut, iar fostul primar care a încheiat contractul e acum în centrul unei cercetări penale la sesizarea Curții de Conturi. Primarul le transmite prin vocea soției că nu vrea să comenteze.

Un alt primar e vizat de DNA într-un dosar vizând constituirea unui grup infracțional organizat. În Dumbrăvița, județul Timiș, a patra cea mai mare comună din țară, cu peste 20 de mii de locuitori, unele drumuri asfaltate prin PNDL aparțin unor persoane fizice.

Povestea începe în perioada de boom imobiliar. La eliberearea Planului Urbanistic Zonal constructorii se obligau să cedeze Primăriei străzile zonelor rezidențiale. Doar că Instituția nu le-a preluat la notar și au rămas în proprietatea privaților. Unii au acumulat datorii la ANAF care le-a scos la licitație bunurile inclusiv aceste străzi. Iar unele au fost cumpărate de politicieni.

Proprietarul se numește de fapt Ionuț Popovici și este consilier județean PSD la Caraș Severin.

Nouă străzi care au fost asfaltate cu bani de la bugetul de stat prin Programul Național de Dezvoltare Locală aparțin unor privați. Fostul primar recunoaște că n-a înregistrat la timp drumurile, dar da vină pe alții.

Actualul primar a făcut plângere la DIICOT după ce Curtea de Conturi că prin firma subordonată consiliului local erau trecute lucrări importante. Legea permite primăriilor să atribuie direct companiilor controlate de aleșii locali proiecte cu valori mari. Aceste lucrări ajungeau apoi la o firmă de casă, fără licitație. Primarul pune totul în sarcina administratorului care nu mișcă nimic fără aprobarea consiliului local unde fostul primar avea majoritate.
 

Grup infracțional organizat la Dumbrăvița
 

DIICOT a făcut cercetări și a constatat că la Dumbrăvița se poate vorbi despre un grup infracțional organizat din care făceau parte primarul, viceprimarul, omul de la achiziții, administratorul societății și patronul firmei de casă. DIICOT a calculat un prejudiciu de peste un milion de euro. Dosarul e acum la DNA unde stă de mai bine de un an.

În 70 la sută dintre comune, PNDL a adus bunăstare și proiecte funcționale unde e nevoie de investiții, dar făcute corect. Curtea de Conturi a cerut recuperarea unor prejudicii în localitățile unde s-au descoperit prejudicii, iar ministerul a reușit să obțină doar jumătate din suma de la 53 de primării.

Programul Anghel Saligny vine cu ceva modificări: va exista un serviciu de control în cadrul ministerului, primarii își asumă în scris că predau proiectul în doi ani, va exista și o ierarhizare a proiectelor depuse.

PNDL e departe de rigoarea fondurilor europene. În ambele situații se trimit cereri finanțare, doar că cei de la Uniunea Europeană vin și în teren să vadă care e utilitatea proiectului. După semnarea contractului, cei de la PNDL încep să facă viramentele pe măsură ce primarii trimit facturi. Angajații de la fonduri europene fac plata după ce verifică personal fiecare spațiu al șantierului. Recepția se face doar în prezența lor, iar plata după ce e proiectul funcțional. Finanțatorul român achită fără să verifice dacă investiția e gata sau deservește pe cineva.

La Ciorăști, în Vrancea, primarul a modernizat comuna cu fonduri de la Uniunea Europeană. Prin PNDL i-au fost aprobate doar două proiecte: un dispensar și un drum comunal.

Același Minister care în alte comune finanțează lucrări fără noimă, la Cioresti ține blocat un proiect de un milion de euro finanțat prin fonduri europene. E vorba de școala generală din comuna în care urmează să învețe sute de copii.

Când primarul a trimis prima factură la decontare de la minister, organism intermediar în relația cu UE, a primit aviz de neconformitate pentru că lucrarea era făcută de firma primăriei. Cu firma respectivă a implementat proiecte europene de 30 de milioane de euro până acum. Ultimul este un centru de zi pentru vârstnici unde oamenii comunei pot petrece timpul împreună.

Acest proiect a fost făcut tot prin POR și avizat de aceeași oameni care acum blochează. Firma primăriei a lucrat și atunci cu cei 40 de localnici angajați. Nicio lucrare n-a fost întârziată, iar controalele celor de la fonduri n-au găsit niciodată nereguli.

Nu eram ministru”, spune Cseke Attila.

Avizul negativ s-a dat anul trecut când era ministru, iar primarul așteaptă de patru luni răspuns la constestație. Par hotărâți să pună pe butuci șantierul unei școli, dar n-au nicio problemă să finanțeze drumuri în câmp și școli fără elevi.

Programul Anghel Saligny își face intrarea în satele și comunele noastre luna aceasta, când primarii află ce proiecte vor fi finanțate. 65 de miliarde de lei vor primi edilii ca să aducă bunăstare în localitățile lor. Deși vine cu îmbunătățiri, noul PNDL riscă să finanțeze din nou proiect inutil sau fără relevanță în comunitate. După modelul fondurilor europene, fiecare plată trebuie să se facă după ce un om din minister merge pe teren să vădă pe ce dă banii noștri. Altfel, ajung din nou în găuri negre care înghit milioane de euro pe lucrări nefuncționale sau inutile.