Poveştile clanurilor interlope Bejan, Geamănu, Ştoacă şi Chira. Droguri, ţigări şi atacuri cu cuţitul

×
Codul embed a fost copiat

GRUPAREA CRIMINALĂ - BRAND DE CAPITALĂ, partea a VI-a. România a apărut în raportul Departamentului de Stat american ca cel mai mare exportator de fiinţe umane traficate din Europa.

În rapoartele româneşti nu apar decât 400 de victime. Şi este doar un exemplu al neputinţei instituţiilor statului român de a acţiona şi a-şi proteja cetăţenii. Anul trecut, în Bucureşti, unul dintre cele mai active şi mai puternice clanuri interlope, gruparea Bejan, vindea droguri în cluburile de lux cu sprijinul nemijlocit al unor ofiţeri de poliţie! Mărturii, în emisiunea „România, te iubesc!”


Marius Alecu, zis Bebino, este finul lui Robert Nica şi s-a remarcat în urmă cu câţiva ani când a revendicat prin luptă conducerea facţiunii violente a Clanului Sportivilor.

Bebino: „Aşa e gena lor, când vede că e unul mai răsărit, cum îi dă şi la cap.”

Discuţia are loc în Fundulea, Călăraşi, unde Bebino a petrecut 14 luni în arest la domiciliu, după ieşirea din spital. În ianuarie 2020, a avut loc o reglare de conturi între interlopi în plină stradă: Bebino a fost atacat şi tăiat de mai multe persoane conduse de un cuţitar celebru, Cezar Petcu zis Joe.

Citește și
Robert Nica
Cum s-a transformat gaşca de cartier a lui Robert Nica în Clanul Sportivilor. "Vrei să funcţionezi? Cotizezi!"
De ce „urăște” Donald Trump Ucraina. În 2019 i-a spui lui Zelenski: „Ucraina știe multe despre asta”

Bebino: „S-au plătit pentru mine 14 mii”

Reporter: Comanda fiind de unde?

Bebino: „De la Bejan, da.”

Bebino acuză că în spatele tentativei de omor stă Marian Bejan, unul dintre liderii interlopi care s-a impus în ultimii ani pe piaţa drogurilor, alături de membri clanului Caran.

Bebino: „ Bejan are legătură cu Caranii. Adică el nu mă putea tăia de capul lui, aşa. El a trebuit să ceară voie”

Reporter: La cine, la Aurel?

Bebino: „La Emil, mai exact”

Reporter: Și tu spui că Caranii au ştiut?

Bebino: „Da, normal că au ştiut”.

Reporter: Şi banii i-a pus Bejan - Eşti sigur de asta?

Bebino: „Da, 100%”

I-au fost retezate două degete, a fost tăiat pe spate şi pe torace.

Reporter: Câte răni ai?

Bebino: „Nouă tăieturi. Ce să zic, a fost norocul meu şi ghinionul lor”

Şi el este acuzat de tentative de omor pentru că ar fi tăiat gâtul unuia dintre agresori.

Reporter: Tu mai eşti într-un clan, că se spunea, clanul Sportivilor?

Bebino: „Mai există clanul Sportivilor, dar nu fac parte eu din el. Eu nu fac parte din niciun clan. Sunt sportiv, nu sunt.... Eu fac sport de performanţă de la 11 ani, nu sunt bricegar, nu sunt cuțitar”

Reporter: Te-au acuzat că și tu ai scos briceagul

Bebino: „Dacă scoteam briceagul probabil că aprindeam lumânări la 4-5 inşi.”


Gruparea Bejan, trafic de droguri în cluburi de lux

 

Gruparea Bejan controla înainte de pandemie distribuţia de droguri în câteva cluburi de lux din Bucureşti. Iar după începutul crizei sanitare vindea şi biocide pentru spitale.


Marian Bejan este originar din Bârlad şi a reuşit să coaguleze în jurul lui mai multe persoane violente din lumea interlopă, dar nu numai. Unul dintre apropiaţii săi este comisarul-şef Robert Badea, despre care curgeau acuzaţii de trafic de droguri şi care nu se sfia să se afişeze alături de criminali şi maşini de lux.

Vasile Costea: „Având bani mulţi, asta îţi conferă la un moment dat şi un sentiment de putere. Acolo unde sunt mulţi bani se creează mult mai rapid adepţi şi în felul ăsta grupările capătă notorietate, capătă putere.”


Bebino: „Eu nu prea pot să-ţi dau un interviu pentru că sistemul nu-şi face treaba, cred că o să-l dau degeaba, am cam tot spus”

Reporter: Crezi că ţi s-a făcut o cheie, crezi că, 100%- de către oamenii lui Bejan?

Bebino: „Da”

Reporter: Dar sunt în arest şi ei..,

Bebino: „Da, dar au puterea, încă sunt influenţi”


Comisarul-şef Badea nu era singurul poliţist din anturajul interlopilor. Atunci când gruparea a fost destructurată de DIICOT, printre apropiaţii mafioţilor a fost identificat şi comisarul Gheorghe Napoleon Bonaparte, fost antrenor de box la Dinamo, iar suspiciunile de protecţie au mers până la nivelul conducerii Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate.

Gelu Duminică, sociolog: „Marea mea problemă este cu autoritatea statului, pe care eu o plătesc de ceea ce infractorul face. Plătim instituţia statului să mă apere de ăla, şi ăla să nu poată să se dezvolte. Cel mai mare infractor este ăla pe care io-l plătesc, care ia banii şi de la mine şi ia banii şi de la ăla.”

Gruparea Ștoacă, regii prafului alb în Ferentari


Ferentari este considerat polul sărăciei în Bucureşti. Aici, pe Aleea Livezilor vin cei mai mulţi dependenți de heroină. Chiar şi din ţară. Aici se adună pentru că drogul este accesibil. De multe ori, este greu să intri pe aceste străzi,chiar şi cu poliţia după tine. Sunt mulţi, sunt foarte mulţi şi drogul este accesibil, este 10-15 lei o doză.


Zona este controlată de ani de zile de clanul Ștoacă, pe vremuri foarte apropiaţi de clanul Sportivilor. De altfel, fostul şef al galeriei de la Steaua, Mustaţă, este socrul lui Gheorghe Florian Melti, zis Bebică a lui Ștoacă, unul dintre liderii familiei.

Polițist: „Un clan foarte bine structurat la nivelul Capitalei. Influenţe mari, începând de la bătrânul Stoacă şi continuând la nepoţii lui, Bogdan, Marius şi alţii. În momentul de faţă, clanul este condus de către doi fraţi, Marius şi Petrică. Am documentat activitatea acestora infracţională, iar ca urmare a acestui dosar am reuşit să trimitem în judecată 42 de inculpaţi. S-au pus sechestre asiguratorii pe bunuri şi bani de aproximativ 1 milion de euro. Gama lor de infracţiuni era largă, plecând de la proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, trafic de droguri de mare risc, de asemenea infracţiuni de corupţie, de dare de mită.”

Bogdan, fiul lui Marius. fiind liderul pe un palier de trafic de heroină în Zabrăuți, el alimenta acea zonă. În mod normal, nu ai avea cum să asociezi consumatorul de cocaină cu consumatorul de heroină, să fie lider de amândouă.

Frații Geamănu sunt certați

 

În sectorul 1, fratele lui Sandu Geamănu, Petre, a ieşit din puşcărie unde îşi ispăşea o pedeapsă pentru furturi din tiruri. Acum administrează câteva lacuri în nordul Bucureştiului şi pozează în persoană respectabilă.

Este cel căruia îi place să i se spună împăratul lumii interlope, Petre Ilie, fratele lui Sandu Geamănu. Petre Geamănu s-a liniştit. Cel puţin aşa spune. După liberarea în 2017 şi executarea a 11 ani de închisoare, s-a retras administrator la o baltă de peşte, undeva la marginea Bucureştiului.


Petre Geamănu: „He, he, dvs ne faceţi vedete pe noi. Noi n-am fost aşa ce spuneţi dvs, noi pentru ce-am făcut ne-am primit pedepse, ne-am reabilitat, ne vedem de treaba noastră, noi ne-am retras, ne vedem de treaba noastră...”

La incidentul de anul trecut între clanul Duduianu şi Rinu, soldat cu asasinarea lui Emi Pian, Petre Geamănu s-a oferit să fie judecătorul unui stabor care să liniştească situaţia şi să-şi întărească poziţia în lumea interlopă bucureşteană.


Petre Geamănu: „Io am afaceri acolo în bălţi, lăsaţi-mă în pace, toate alea ce scrie sunt minciuni, nu vreau eu să vorbesc, doamne fereşte”

În penitenciar, Sandu Geamănu e supărat pe fratele său.
Sandu Geamănu: „Petre a căzut într-o obsesie a bogăţiei, nu m-a ajutat niciodată în puşcărie, nici nu vreau. Este un îngâmfat, nici nu mă gândesc că este fratele meu, el n-a trecut la copiii mei cu o portocală, datoria de frate nu şi-o recunoaşte, poate şi-a schimbat grupa sanguină.
Există spaţial, asta de, îi conferă poziţie. Dar să nu uite niciodată că îl cheamă Petre Geamănu, acest nume nu l-a făcut el”


Ani de zile, membrii familiei Chira au controlat Piaţa Obor. Fie că e vorba de tarabe de mărunţişuri, tarabe de legume sau chiar hala de carne, dar cea mai importantă operaţiune a lor aici în piaţa Obor este traficul de ţigări ilegale, de ţigări fără timbre.
Greu a fost destructurată şi această grupare, pentru că îşi găsea mereu sprijin în poliţie şi politicieni.

De loc din Fundeni- Frunzănești, aceştia îşi afişează bogăţia la stradă.

Majoritatea membrilor familiei Chira şi-au ridicat clădiri somptuoase aici, mare parte din tutun, şantaj, cămătărie, dar şi bani din imobiliare.

Poliţist IGPR: „Păi numai în localitatea Fundeni, undeva la peste 100 de persoane care sunt rude şi au legături cu familia Chira. Aceştia se regăsesc şi în localităţile limitrofe, cum ar fi Cernica, şi în Bucureşti, şi ţin legătura unii cu ceilalți, ajutându-se pentru anumite activităţi.”

Aurel Chira este cel care are autoritatea asupra familiei, locuieşte în clădirea cu turnuleţe, aici sunt fraţi, veri, acolo este casa lui Rafael. Apare în două dosare penale, inclusiv în unul cu violențe. Oamenii ăștia au făcut foarte mulţi bani, s-au liniştit şi au început să-și albească afacerile, să arate că fac bani în mod legal. Au avut şi afaceri imobiliare în zona Cernica, au reuşit să pună mâna pe terenuri acolo în condiţii cel puţin discutabile,


Aurel Chira: „Nu domnule drag, apoi că n-am nici vârstă, n-am nici experiență..”

Reporter: Întrebări simple, de-a lungul timpului s-a tot vorbit despre clanul Chira, gruparea Chira, despre faptele pe care le-au făcut membri...

Aurel Chira: „Eu sunt Aurel Chira, am o vârstă de 58 de ani, nu am fost arestat până la ora aceasta, nu am un cazier nenorocit, am copii cu studii superioare, am băiat cu facultate cu management. Dar într-o pădure v-aţi lovit şi de verzituri, v-aţi încurcat şi de mărăcini, Chira, asta este. Chira este un nume vechi, dacă bunicii noştri, pe care nici nu i-am cunoscut, am copii cu studii superioare Nu-mi place sticla, şi stau mai într-o parte, așa.”

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
Citește și...
Legăturile dintre politicieni şi interlopii din sectorul 4. Poliţia Locală, infiltrată de Clanul Sportivilor
Legăturile dintre politicieni şi interlopii din sectorul 4. Poliţia Locală, infiltrată de Clanul Sportivilor

GRUPAREA CRIMINALĂ - BRAND DE CAPITALĂ, partea a V-a. Anii electorali au adus de fiecare dată în România o agitaţie în cartiere. Membrii clanurilor interlope au participat şi ei la campanii electorale şi au susţinut politicieni de toate culorile politice.

Cum s-a transformat gaşca de cartier a lui Robert Nica în Clanul Sportivilor.
Cum s-a transformat gaşca de cartier a lui Robert Nica în Clanul Sportivilor. "Vrei să funcţionezi? Cotizezi!"

GRUPAREA CRIMINALĂ - BRAND DE CAPITALĂ, partea a IV-a. Fenomenul clanurilor interlope şi al grupărilor infracţionale organizate în Bucureşti, dar şi în ţară, a rămas constant în ultimii 30 de ani.

Radiografia grupărilor interlope din București. Cum au făcut miliarde prin şmecherie şi violenţă
Radiografia grupărilor interlope din București. Cum au făcut miliarde prin şmecherie şi violenţă

GRUPARE CRIMINALĂ; BRAND DE CAPITALĂ. PARTEA I. De ani de zile auzim despre clanuri de interlopi şi grupări infracţionale organizate care-şi desfăşoară activitatea lângă noi, într-o lume subterană, paralelă şi insiduoasă.

Recomandări
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad

Un diplomat european a dezvăluit, miercuri, pentru Syria TV, că Serviciului Secret din România a vizitat Siria și s-a întâlnit cu președintele Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.

Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA
Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA

Israelul și Statele Unite au folosit pentru prima oară într-o situație reală interceptoarele de rachete balistice împotriva proiectilelor lansate de Iran.

România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc
România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc

"Masa caldă" în școli este în peste 60% din cazuri un sendviș sau un pachet cu hrană rece. Programul național funcționează doar într-o treime dintre școlile alese de Ministerul Educației, care dă vina pe incompetența autorităților locale.