În România spitalelor care ard, Bucureștiul are unul singur cu autorizație. Sistemul e ocupat cu șpăgile: ”M-am scârbit”

Milioane de lei s-au tocat în primărie și ASSMB pe proiecte pentru a rezolva această problemă. Degeaba. Stăm prost și la capitolul rezistență în caz de cutremur.

În loc să găsească soluții, angajații statului au preferat să ascundă informații despre clădirile cu risc sau să nu facă expertize pentru a nu afla cum stăm.

Pavilionul G din Spitalul Colentina stă să cadă. Clădirea este din 1960, cu instalații ruginite, pereți crăpați, plini de bacterii. Are nevoie urgentă de reabilitare.

E trecut pe lista de investiții de la ASSMB și se tot amână. De la an la an. Amânăm în fiecare an, trecem pe lista de investiții, dar nu se întâmplă nimic. Realitatea este că nu găseau constructorul sau nu găseau modalitatea de a-i lua parandărătul. Asta e realitatea.

Citește și

Memorandum pentru ocuparea a peste 2.200 de posturi în sănătate. Ce personal se caută pentru spitale

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Rodica Marinescu, șef secție Ortopedie: ”Această clădire a fost permanent Covid de când a început Covid până s-a terminat. Pentru că așa s-a stabilit. Toată activitatea Ortopedie a fost închisă. Un alt factor pentru care trebuie renovată, pentru că vorbim de infecții nosocomiale. Exact. A fost o încărcare foarte mare”.

În rechizitoriul anchetatorilor se arată că Silviu Stăncilă decidea cine conduce spitalele din București. În primăvara lui 2023, Stăncilă îl propune manager la Colentina pe Cristescu George Mirel, care dă o șpagă de 20.000 de euro. Banii ajung prin Plută la Oana Sivache pentru a fi de acord cu numirea.

Cristescu habar nu avea ce trebuie să facă la conducerea spitalului. Afirmă că este un elev disciplinat și va executa în secunda 1 tot ce va ordona Silviu Stăncilă. Urma să își scoată banii din contractele pe care spitalul le încheia cu diverse firme.

Bugetul Spitalului Colentina este de 350 de milioane de lei pe an. Cristescu a fost arestat și condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Acum este bine mersi acasă.

Cristescu George Mirel: ”Nu mă interesează să discut sub nicio formă, sub niciun aspect. Singurul lucru pe care mi-l doresc este să fiu lăsat în pace. Credeți că se poate?”.

Bani mulți s-au dus în Colentina pe echipamente nefolosite, achiziționate cu prețuri mult umflate. Acest aparat a costat 270 de lei. Teodor Poteca este șeful Secției Chirurgie.

Teodor Poteca, șeful Secției Chirurgie, Spitalul Colentina: ”Este vorba de un aparat din acesta pentru chirurgie care nu e folosit decât pentru cauter, aruncat într-un colț la camera de gardă și cred că-s două. De ce? Pentru că nu au fost suficiente intraoperatorii. Foarte dificil și nesigur de folosit, achiziții de tipul ăsta se fac peste tot”.

Poteca a fost acum câțiva ani și director ASSMB.

”Reporter: De ce ați plecat?
Teodor Poteca, șeful Secției Chirurgie, Spitalul Colentina: Sincer? M-am scârbit. De toate lucrurile care se întâmplau și nimeni nu știa ce se întâmplă și nici nu reușeau să le justifice”.

Gomoiu este singurul spital construit de stat în Capitală în ultimii 35 de ani. A costat 48 de milioane de euro și ar fi trebuit să aibă două niveluri în subsol. Cât a fost șef la ASSMB, Poteca a descoperit că un etaj nu s-a mai construit.

”Lipsa celui de-al doilea subsol. Nu era. Trebuia să fie și nu era. Lipsește un nivel. Deși prețul era nemodificat. L-au făcut mai mare ca să recupereze din spațiu? Nu, în momentul în care am cerut certificat de urbanism, nimeni nu a fost în stare să îmi aducă un certificat să arate cum a dispărut un nivel”.

În ASSMB, despre această poveste angajații știu, dar nu vor să vorbească, iar autoritățile statului nu i-au deranjat.

Revenim în Colentina, unde ASSMB dă bani cu țârâita pe lucrări, iar pacienții sunt plimbați printre meșteri și găleți cu moloz.

”- Și pacientul acesta de unde a ieșit?
- Din terapie intensivă și merge pe secție…este pacient operat recent... astăzi, ieri…
- De ce iese?
- Nu sunt spații de cazare”.

ASMMB are un contract semnat cu un grup de firme conduse de Dumitru Alexandru Paul pentru lucrări în spitale în valoare 115 milioane de lei. Și de aici s-au luat spăgi.

5 la sută din sumele pe care ASSMB le plătea și era pusă condiția ca lucrările să nu fie verificate de angajații instituției. O primă tranșă de 278.000 de lei au ajuns la Cristian Plută.

Mecanismul inteligent al șpăgilor pentru spitalele din București

Anchetatorii arată că șpăgile se dădeau printr-un mecanism inteligent, infractorii nu se cunoșteau între ei, în așa fel încât în cazul unei anchete să nu fie descoperit tot lanțul.

Înțelegerea infracțională îl are în frunte pe același Silviu Stăncilă, care trebuia să afle sau să dicteze unde sunt lucrurile în spitale. Informațiile era furnizate de Plută. În schemă apare și Baltag Kusmanovic Elena, fostă consilieră în Guvernul Dăncilă, o apropiată a fostului șef al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, fugit acum în Italia pentru a scăpa de condamnare și membră în consiliile de administrație la Tarom, SNCFER și multe altele.

Baltag ținea legătura cu firmele de construcții. Din rețea face parte și Adrian Băicuși, fostul șef al Transelectrica.

Alex Dima: ”În ianuarie 2023, Elena Baltag îl cheamă pe Dumitru Paul Alexandru la această adresă, Poligrafiei 75. În cafeaneau de la parterul clădirii. Îl chema și pe Adrian Băicuși de la etaj, unde își are firma, le face cunoștință și le spune că din acel moment Băicuși se va ocupa de cumunicarea cu Dumitru și tot Băicuși va strânge banii. Șpăgile”.

Pe 1 septembrie 2023, Dumitru Paul Alexandru îi aduce lui Băicuși prima tranșă. 278.000 de lei, care ajung mai târziu la Cristian Plută. În toamna anului trecut, întreagă rețea este arestată. Cristian Plută și Silviu Stăncilă sunt acum sub control judiciar. Am încercat să discut cu membri grupării. Cristian Plută.

Cristian Plută: ”Din păcate, nu e pe ce vreau eu, sunt în control judiciar acasă. Mi-am îndeplinit obiectivul, asta pot să vă spun. Restul, sunt și probleme, nu zic nu, dar...”.

N-a vrut să apară în fața camerei de filmat. Am încercat să discut și cu Silviu Stăncilă.

Silviu Stăncilă: ”Da, când vreți dvs., când ziceți dvs, atunci vin la dvs., pe săptămână viitoare stabilim, reveniți și povestim…dacă aveți o agendă putem stabili pentru luni sau marți, revin cu telefon luni. Bine...”.

Câteva zile mai târziu m-a anunțat că nu mai vrea să vorbească. Adrian Băicuși a fost deja condamnat cu suspendare. Am bătut și la ușa lui, în repetate rânduri.

Am bătut și la poarta lui Dumitru Paul Alexandru, constructorul care a dat șpaga.

”Lăsați-mi un număr de telefon. Și vă sună dânsul când puteți să aveți o întrevedere. Bun...”.

Până acum n-a dat niciun semn.

”Bucătăria pe care o folosim pe post de depozit”.

Spitalul Colțea nu are nici măcar cadastru

Aceasta este bucătăria Spitalului Colțea. Acum mai bine de 15 ani, Primăria Capitalei a băgat aici echipamente în valoare de 3 milioane de euro. Totul a fost la cheie.

”Spațiul ar fi trebuit să fie pentru bucătărie, numai că ea n-a fost pusă în funcțiune niciodată, din varii motive, începând de la lipsa de persoanal și noi o folosim ca depozit. Neavând de fapt un alt depozit”.

În timp, echipamentele s-au deteriorat și furat. Și acest loc este în subordinea ASSMB. Pe nimeni n-a interesat însă ce se întâmplă aici.

”Au fost aduse echipamentele, puse pe poziție, dar n-au fost puse în funcțiune. Au fost legate la gaz, curent și tot ce… din 2011 până anul ăsta…”.

Spitalul, ca mai toate spitalele din capitală, aduce mâncare pacienților prin firme de catering la prețuri mult mai mari decât dacă ar găti în regim propriu. Anul trecut, parte din echipamentele de aici au ajuns prin alte spitale, în speranța că vor fi într-o bună zi folosite.

Greu de crezut, dar Colțea, cel mai vechi spital din România, nu are cadastru. Clădirea a fost refăcută acum câțiva ani. Într-un colț, unde acum sunt echipamentele pentru radioterapie, constructorii s-au lăsat mai jos cu un metru față de cât era prevăzut în proiect. Ionela Olteanu răspunde de patrimoniu în ASSMB.

”Ionela Olteanu, director Patrimoniu ASSMB: Serviciul de disciplină în construcții a constatat că nu corespunde autorizația cu lucrările executate. S-a făcut o plângere care este în curs. La subsol au fost executate 2 trepte în plus, fără aviziul Ministerului Cultelor și fără autorizație de la minister. 2 trepte în jos.
Reporter: Și e mare problemă?
Ionela Olteanu: Pentru că e monument istoric”.

Cum ancheta bate pasul pe loc, spitalul nu poate obține un cadastru. Iar în lipsa cadastrului nu poate accesa fonduri europene.

Bogdan Furtună, manager Spitalul Colțea: ”Cu proiectul din ambulator, 5 milioane de euro trebuie să dotăm tot ambulatoriul spitalului, să luăm aparatură nouă, iar din proiectul de nosocomiale, 38 de milioane de lei. A fost proiect de nou spital cu ASSMB, a fost gândit, făcut, dar pentru că n-am avut cadastru și intabulare am pierdut proiectul. Și toată treaba asta de la un metru. E un cerc vicios, pentru că nu și-a dorit nimeni să rezolve situația. Blocul operator era gândit ca totul să fie îmbrăcat în sticlă, de la paviment la tavan, pereți, astfel încât să nu mai avem probleme cu ce înseamnă perete și cu ce ar putea să intre, nosocomiale. N-am reușit să facem asta”.

Au devalizat spitalele, dar nu vor păți nimic pentru că nu s-au depus sesizări

Oana Sivache, director ASSMB: ”S-au ascuns lucrurile astea. Este așa o practică, mai bine să nu știi, decât să știi și să încerci să rezolvi”.

”Reporter: Pașii aceștia nu pot fi urgentați? Să chemați de la cadastru să se miște mai repede, să facă ceva.
Nicușor Dan, primarul Capitalei: Sunt niște termene care țin de exercizarea altor profesii, realizarea expertizei durează și ea”.

În ultimii ani, spitalele noastre au tot ars. Din cele 19 spitalele aflate în subordinea ASSMB, doar Gomoiu are autorizație pentru incendiu. Restul funcționează cu avize de la pompieri.

Nicușor Dan, primarul Capitalei: ”Așa, și aici, da. Și aici am făcut pași, în primul rând trebuie spus că avem aviz de securitate la incendiu”.

În anii trecuți, Compania pentru Protecție Civilă din Primăria Capitalei a făcut, din birou, proiecte cu lucrările necesare pentru ca în spitale să nu mai existe pericol de incendiu.

”Au executat plăți de 5 milioane. Acești bani au fost achitați pentru planurile pe care le-au întocmit, dar nu au reușit să ajungă până la autorizații pentru că, la fel, ne lovim de birocrație. 5.774.000 duși pe apa sâmbetei pe încă o companie. Compania Municipală Protecție Civilă și voluntariat. Din 2018. Suntem în 2024 și nu avem siguranță la incendiu”.

Și Compania pentru Protecție Civilă a fost băgată în insolvență de actualul primar.

”Reporter: Răspunde cineva pentru aceste lucrări începute neterminate?
Nicușor Dan, primarul Capitalei: Compania aceasta a consumat 5 milioane de lei, teoretic ar trebui să răspundă cineva. Numai că ar trebui să existe și o sesizare și ar trebui și ca organele de control să fie și interesate.
Reporter: Și sesizarea aceasta cine ar trebui să o facă?
Nicușor Dan: Eu vă spun sincer că nu mai încredere să fac sesizări. Pentru că am făcut nenumărate pe zona de urbanism, clădiri construite ilegal. Nu s-a întâmplă nimic.
Reporter: În teorie oamenii ăștia scapă, neexistând nicio sesizare?
Nicușor Dan: Da. Exact.
Reporter: Adică au nenorocit niște spitale, au consumat niște bani din bugetul primăriei și își văd de treabă?
Nicușor Dan: Da. Oricine poate să facă sesizarea asta. Eu vă spun că nu am avut timpul și nu am încredere că va duce undeva”.

În loc să repare spitalulu, au angajat pompieri

În tot acest timp, în ASSMB nu s-a stat cu mâinile în sân. Aceeași rețea Stăncilă –Plută a căutat o soluție și a găsit-o. În loc să repare spitalele, s-au gândit să implementeze un sistem inteligent de apărare împotriva incendiilor cu pompieri angajați în fiecare spital.

”Oana Sivache, director ASSMB: Trebuia să asigure paza cu pompieri servanți. Adică fiecare spital ar trebui să aibă pompieri care să intervină în caz de incendiu. Dar dacă am fi avut aceste proiecte funcționale, am fi putut să avem autorizație la incendiu și atunci n-ar fi fost un pericol atât de mare ca spitalele să ia foc.
Reporter: Deci, stai un pic. Pentru că faptul că nu avem autorizație, ASSMB voia să angajeze niște pompieri.
Oana Sivache: Da…
Reporter: Să stea?
Oana Sivache: Deci în loc să luăm autorizație, angajăm pompieri. Au plătit niște proiecte care nu pot fi folosite, trebuie să refacem totul de la zero”.

ASSMB a pus la bătaie 50 de milioane de lei fără TVA pentru implementarea proiectului. Anchetatorii susțin că Stăncilă și Plută au apelat la firma Fire Rescue Services, care aparține lui Tomescu Gheorghe. Și de aici urmau să vină șpăgile.

În rechizitoriu se arată că Tomescu a redactat caietul de sarcini pentru licitația la care urma să participe. Informațiile din ASSMB au fost transmise de Ion Cristian, consilierul directorului ASSMB, adus în instituție de Silviu Stăncilă.

”Dădea stick-urile cu caietele de sarcini furnizorilor și constructorilor indicați de Plută Cristian și Stăncilă Silviu”.

Ion Cristian: ”E o chestie de bun simt. Pentru că în momentul de față în spitale, vis a vis de incendiu, e un dezastru. Dar eu n-am știut până nu m-am dus. E un dezastru. Eu nu am, nu am cum să zic. Nu este în interesul meu să dau nicio declarație, sunt total nevinovat”.

Ion Cristian este judecat acum pentru divulgarea de informații nedestinate publicității și s-a întors la muncă. Tomescu Gheorghe e un fost polițist, anchetat în mai multe dosare.

Funcționarii au ascuns documentele care arată pericolul de la Spitalul Obregia

Alex Dima: ”Firma lui Gheorghe Tomescu funcționează la aceeași adresă cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Aici este inspectoratul, în această clădire firma, la etajul 3”.

”- Fire Rescue?
- Da.
- Aici este?
- Da.
- Îl caut și eu pe domnul Tomescu.
- Nu este aici. Și nu știu dacă vine”.

În firmă am găsit un singur angajat, care nu l-a văzut niciodată pe patron.

”Sunt angajat de câteva luni și n-a venit pe aici”.

L-am sunat pe patron.

Alex Dima: ”Spitalul Obregia. Singura clădire expertizată seismic este Secția 11. Apare cu risc seismic 1, din 2017. În acel moment trebuia să fie evacuată. Sunt pacienți în ea”.

”Se pare că s-a mișcat cumva către exterior. Clădirile sunt făcute undeva între 1919-1923”.

Clădirile de aici au împlinit anul trecut 100 de ani de când au fost ridicate. În Secția 11 sunt 74 de pacienți. Peste tot pereții sunt crăpați. Cu toate că în analele ASSMB clădirea e încadrată cu grad seismic 1, documentele doveditoare au dispărut. Angajații au rămas cu indicii.

”Marian Negru, director de investiții ASSMB: Dacă aceste indicii sunt adevărate, ea trebuia evacuată în 24 de oare, întreruptă activitatea.
Reporter: Când ziceți indicii, la ce vă referiți?
Marian Negru: Se pare că a existat o expertiză tehnică. Nimeni dintre colegi nu știe să ne spună, pentru că nu se mai găsesc documentele toate”.

Prin urmare, în loc să evacueze pacienții dintr-o clădire care stă să se dărâme, angajații statului au ascuns documentele care vorbesc despre acest pericol. Actuala conducere susține că multe spitale n-au fost expertizate seismic tocmai pentru a nu afla cum stăm și pentru a nu se lua măsuri.

Abia acum se solicită primăriei bani pentru expertize și pentru un spital modular la Obregia, în care să fie evacuați pacienții din clădirea 11.

În 2016 am ajuns cu Cristian Plută într-o altă clădire care stătea să cadă peste pacienți, ambulatoriul Spitalului Foișor. Tocmai ratează o finanțare de 4 milioane de euro pentru reabilitare din fondurile europene din cauza incompetenței angajaților conduși de Plută în ASSMB.

”N-am avut voie să facem niciun leu cheltuială. Pentru mine este o rușine”

Fostul manager al Spitalului Foișor susținea că ASSMB din 2009 a interzis în acest loc orice cheltuială.

”N-am avut voie să facem niciun leu cheltuială. Cum ți se pare? Pentru mine este o rușine”.

M-am întos acum în ambulatoriul prin care în fiecare an trec zeci de mii de pacienți.

”Deschidem ușa, intrăm, aici este ambulatoriul. Doamne, ce de oameni!”.

Încă n-a fost reabilitat. S-a dat o văruială în interior. Pe exterior, pereții arată cât de gravă este situația aici. La Foișor, spitalul aflat la câteva zeci de metri de ambulatoriu se tot reabilitează de ani buni. Dintr-o scăpare a angajaților de la ASSMB, nu s-a luat în calcul și construirea în noua clădire a unui ambulatoriu.

”Reporter: În spitalul proaspăt construit nu există un astfel de spațiu? N-a fost gândit?
Georgiana Nedelea, director medical Spitalul Foișor: Din câte știu eu, nu”.

Și astfel de situații găsești oriunde ajungi într-un spital administrat de ASSMB. Realități pentru care nimeni nu răspunde. Suferă medicii care sunt nevoiți să lucreze în condiții improprii.

Suferă pacienții, care uneori mai și mor din cauza bacteriilor care colcăie prin pereții clădirilor vechi sau din lipsa echipamentelor.

Revoltător este faptul că, pe seama acestor neajunsuri, sunt oameni care cu o nepăsare de neînchipuit fac bani. Și nimeni nu-i trage la răspundere.

Din ASSMB, Oana Sivache n-a dat pe nimeni afară. Din Primăria Capitalei, primarul Nicușor Dan a reușit să dea afară 4 oameni, care s-au întors la treabă după ce s-au judecat cu primăria.

Un sistem bolnav care este răspunzător pentru viețile pierdute prin spitalele capitalei.

Articol recomandat de sport.ro

Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare