"Ca descult prin maracini, asa e viata printre straini". Viata de umilinte a romancelor care ingrijesc batrani in Italia

Intr-un apartament modest din Torino, o familie de bacauani se strange seara, dupa ora 9. Vreme de 4 ani, doamna Angela a strans din dinti si s-a spetit singura pana cand a reusit sa-i aduca pe toti ai ei langa ea. Isi aminteste ca prima data a venit in Italia cu autobuzul: „ Cinci zile am mers. Atunci am zis ca vin pentru un an. Fac treaba si plec acasa. Si au trecut 14. Daca ar fi sa o iau de la capat n-as mai face asa ceva.”

Fiul ei si nora tot asta fac. Nora, Alexandrina, era agent de vanzari la Mercedes. Ca badanta insa e mai bine platita. Ca sa reziste in slujba, incearca sa-si imagineze ca batrana pe care o ingrijeste e bunica. Cea care a crescut-o si care o asteapta cu dor in suflet, intr-un sat din Bacau.

Acasa, bunica Alexandrinei plange ca nu mai are nepoti, toti sunt plecati in lume. „Ca descult prin maracini, asa e viata prin straini”, spune batrana. Simte ca familia ei, dezradacinata, nu e tocmai fericita in Italia.

Romani picati din jungla
Realitatea e ca au probleme, la fel ca cei de acasa. Maine dimineata de exemplu, vor pleca la munca mai devreme cu o ora, fiindca transportul public al orasului este blocat. Si obositi dupa o zi de truda, fac cu totii haz de necaz, si se intreaba ce vor putea sa le ofere parintilor la batranete: oare isi vor permite si ei o badanta. „Nu badanta romanca”, spune Angela Barnea. „Vreau una italianca. Pai ca sa vada cum e, sa-mi platesc datoriile. La cate injurii am primit noi din partea lor, mai ales la inceput, cand nu stiam limba si nu stiam sa le dam raspunsul care ar fi trebuit, ei au inteles ca suntem niste din astia care am picat acuma din jungla”.

Citește și

Dana Borcea, femeia singura care a facut ce statul roman nu a fost in stare. Zeci de batrani au fost salvati din mizerie si uitare

Cele 14 cuvinte scrise de Cristian Tudor Popescu, imediat după ce Călin Georgescu a ajuns pe primul loc în rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale

Intr-o alta casa din Torino, Veronica Stan a invatat ca nu poate fugi de necaz. ”La noi, in Bucovina, se spune ca indiferent cat fugi departe de ceva, ajunge inaintea ta in locul in care ti-ai propus sa fugi. Durerea ajunge prima.”

„Stau intr-o alta viata, care nu e a mea”
Veronica a lucrat 20 de ani la calea ferata. A fost conductor de tren, sef de statie, economist si in final emigranta. A plecat de acasa ca sa fuga de tragedia din viata ei: si-a pierdut serviciul, un fiu, iar unica ei fiica a cazut victima unei retele de trafic de carne vie. A fost salvata, dar nenorocita pe viata, cu o boala psihica ce o tine tintuita intr-un spital de boli mintale. De 4 ani, Veronica munceste zi si noapte, cu gandul ca va strange bani ca sa ofere fiicei bolnave o ingrijire decenta, intr-un spital privat. O macina vinovatia, dorul, oboseala, singuratatea, si faptul ca nu mai are o viata a ei.

„Stau de luni pana vineri intr-o alta viata, care nu este a mea”, spune Veronica. Femeia povesteste ca meseria de badanta e o suferinta contiuna, multa umilinta si un consum psihic urias. Ea insasi e in pragul depresiei. Povesteste ca a incasat si bastoane de la batrani pe care i-a ingrijit. Si nu este o exceptie, mai toate badantele romance indura umilinte. Fiindca au de trimis bani acasa. Ca sa-si poata lua concediu, trebuie sa-si gaseasca adesea singure inlocuitor. Iar cand se intorc, li se intampla ca inlocuitorul le-a luat definitiv postul. Cele mai de incredere inlocuitoare sunt profesoarele, care nu vor sa-si lase serviciul din Romania, si vin in Italia sezonier.

O migratie de neoprit
Cand vine vorba de ingrijirea la domiciliu, Italienii sunt atat de pretentiosi incat nu primesc pe nimeni fara o recomandare, Veronica a fost nevoita sa-si cumpere primul post de badanta cu 500 de euro, de la o agentie. Abia apoi, prin recomandari a ajuns sa lucreze intr-o casa de baroni care o respecta si o inteleg.

La fel ca multe alte cupluri italiene, cei doi soti nu au copii. Sunt constienti ca la batranete vor avea si ei nevoie de serviciile unei badante. Pe de alta parte, stiu ca italienii tineri sunt nemultumiti de locurile de munca prost platite din propria lor tara si ca si ei emigreaza pe capete.

Exodul romancelor pare de neoprit. Dar odata ajunse in Italia, femeile se trezesc prinse intr-o capcana. Speranta ca intr-un an vor strange bani suficienti ca sa se intoarca acasa se naruie. Iar anul pentru care au plecat de langa ai lor se transforma intr-o viata pierduta printre straini. Oficialii italieni apreciaza ca 62% dintre badante lucreaza la negru, 24 de ore din 24, in conditii pe care italiencele nu le-ar accepta niciodata. O viata de chin, pentru cateva sute de euro pe luna. Nu le obliga nimeni, dar nu stiu cum altfel sa-si castige painea si sa-si ajute copiii.

Articol recomandat de sport.ro

Becali, îngrozit după eșecul lui Ciolacu la prezidențiale: de ce rezultatul e o mare lovitură pentru FCSB