Medicina Bolnava, part III. O doctorita "cu cafea in loc de sange" si un medic sudanez, exemplele pozitive ale unui sistem prabusit
In chestiunea medicinei primare, autoritatile se plang ca nu au bani, medicii ca nu au dotari, iar bolnavii ca isi cumpara dreptul la ingrijire.
Mai nou, oficialii ministerului Sanatatii vor sa modifice legislatia - se poarta negocieri cu medicii de familie, care cer introducerea garzilor la domiciliu, dar si facilitati la infiintarea cabinetelor de la tara.
Mergem in mai multe judete din zona Moldovei, unde oamenii care isi pierd sanatatea sunt in grija...Domnului. In judetele Vaslui sau Buzau, mii de localnici se intreaba cine le este medic de familie.
Oficial, Romania sta bine in statisticile trimise la Uniunea Europeana si la Organizatia mondiala a Sanatatii, unde figuram cu un medic la 1700 de pacienti.
"In teorie judetul Vaslui sta foarte bine la capitolul acoperire, pe zone, cu medici de familie. Practic in fiecare localitate exista un cabinet, sau un punct de lucru. Doar in teorie, pentru ca realitatea in multe zone defavorizate, este cu totul alta", explica Rares Nastase.
Medic: "Sunt pacienti pe care nu i-am vazut in viata mea la fata!"
Medicul Daniel Toma din comuna Vlahuta este sincer.
"Sunt pacienti pe care nu i-am vazut in viata mea! Ii am pe lista si nici chiar pe strada nu i-am vazut. Nu pot sa-i vad pentru ca in general avem multi pacienti cronici"
Doctorul Toma nu isi cunoaste toti pacientii, dar pentru ei a primit anul trecut peste 126 de mii de lei de la Casa de Sanatate Vaslui. Adica in jur de 10 mii de lei pe luna, pentru cabinet.
"Medicina de familie cred ca e subfinantata", spune el.
E drept si ca 9 medici din 10 se plang de comportamentul pacientului, care nu da cu anii pe la cabinet si asteapta sa il caute doctorul.
Doctorul Toma are 2 mii de pacienti. Exista medici de familie de la tara care au si peste 4 mii de persoane.
Doctorul cu 5.000 de pacienti pe lista
La Liesti in judetul Galati profeseaza doctorul Maricel Enachi - conduce in topul medicilor cu cei mai multi pacienti.
Teoretic este posibil sa-si vada toti pacientii - daca ar lucra toate cele 365 de zile din an si ar vedea in fiecare zi alte 9 persoane din lista sa.
"Acum 10 ani aveam 8 mii. Cel mai bine este ca un medic de familie sa aiba un maxim de 2.000, 2.500 de pacienti, asta trebuie fixate de casele nationale de asigurari", spune dr. Enachi.
Medicul e rezervat cand vine vorba de venitul sau. Dar spune ca a investit in cabinet, si nu a risipit banii. Si-a cumparat un ecograf de 30 de mii de euro, un electrocardiograf, si doua oscilometre.
Spune insa ca nu si-ar fi permis dotarile daca avea 2 mii de pacienti pentru ca investitiile se amortizeaza greu. Stie insa ca numarul mare de pacienti ii va crea probleme de anul viitor.
Un proiect de lege prevede mai multe proceduri din 2014 in sarcina medicilor de familie, si mai putine trimiteri la spital.
Pentru 2 mii de pacienti pe lista, nu poti face la cabinet mai mult de 4 consultatii pe ora, si nu mai mult de un consult la domiciliu pe zi, adica maximum 5 pe saptamana. Asa prevede contractul cadru cu Casa de Asigurari - tot ce este peste program, ar trebui platit de pacient.
In urmatorii 10 ani, foarte multi medici de familie se vor pensiona
Organizatia Mondiala a Sanatatii a atras atentia inca din 2010 ca in Romania, populatia medicilor de familie este imbatranita. E vorba de femei intr-o majoritate covarsitoare si, dintre ele, mai bine de jumatate au varsta peste 50 de ani si se vor pensiona in urmatorii 10. Din urma vin putini doctori - cam 30 de tineri pe an ies de pe bancile facultatii, cu specializarea medicina de familie.
Ramura e vazuta drept Cenusareasa medicinei - studentii cauta sa faca o specializare, pentru care invata mai multi ani, si la final in Romania, culmea, esti mai prost platit decat in medicina de familie.
Adica un tanar ginecolog in spital de stat, la oras, are un salariu mai mic decat castigul obtinut de un doctor de familie dupa ce plateste toate cheltuielile cu cabinetul.
Doctorul angajat la spital vine la program si face si garzi. Medicul de familie e propriul stapan la dispensar, si daca vrea sa chiuleasca de la program, nu-l verifica nimeni. E drept ca specialistii castiga mai bine in cabinetele private sau daca pleaca sa lucreze in strainatate.
"Vom gasi solutiile sa fie mai multi bani pentru spitalizare de o zi si pentru ambulatorie", anunta Cristian Busoi, presedintele CNAS.
In alte tari, Casele de Asigurari de Sanatate stabilesc plafoane mult mai mici, in ce priveste numarul de pacienti, si chiar furnizeaza listele medicilor de familie.
Un doctor la tara, in Italia are voie la maximum 1500 de persoane pe lista.
"Un medic aici ajunge la 3500-4.000 de euro…", spune Giuseppe Brundusino, medic in Italia.
Dispensarul din grajd si cabinetul din brutarie
In comuna Cojocna din judetul Cluj, la doar 25 de km de Cluj-Napoca, dispensarul functioneaza intr-un fost grajd. Atat a putut sa ofere in chirie primaria. Medicii s-au saturat de reparatii interminabile si mai nou pun afise ca sa mascheze tencuiala cazuta si igrasia.
Mai marii din primarie, ridica din umeri.
Alta e situatia acolo unde edilii inteleg sa ofere sprijin.
Comuna Radesti din judetul Galati e un colt uitat de lume, intr-o saracie totala. Un medic a vrut sa vina aici. I-a promis primarul ca ii face un cabinet ultramodern, in fosta brutarie a comunei.
"M-a contactat telefonic. Eu am vazut, adica am ascultat un accent cu totul altfel decat cel romanesc, dar am spus domnule, veniti, stam de vorba", povesteste primarul.
Si a venit doctorul Anwar Abdelnasir, un sudanez cu facultatea facuta la Timisoara. Are un unchi in capitala Kardum, secretar de stat in Ministerul Sanatatii si un frate ginecolog. In biroul din Radesti, a pus la vedere steagul romanesc.
Exemplul medicului Abdelnasir
"Viata la tara e o viata aparte, comparativ cu orasele mari. Bine, partea socanta a fost ca sunt niste oameni aici care nu au iesit din satul asta, la capatul strazii, de ani buni", spune dr. Abdelnasir.
Ca sa aiba grija de 1300 de suflete, va primi gratis in folosinta un cabinet si o locuinta de serviciu.
"Nu am inca curent dar amenajam una, doua 3 camere, aici in fata vreau sa-I fac ceva frumos ca o perdea pentru vara. E un pic de munca, dar pana atunci, sta in camera oficiala de la Primarie", mai spune primarul.
"Ala care a facut medicina care sa se imbogateasca, ala din start e pe jumatate medic!", crede doctorul sudanez.
Medicul e modest - nu viseaza la vile si masini scumpe. Si-a dorit sa profeseze intr-o comuna mai cu stare, langa un oras. Cunoaste saracia din Sudan, dar nici Romania rurala nu ii pare departe.
"Cine zice ca e lumea a treia, nu a vazut unde e lumea a treia
- Dar aici e lumea a treia, domnule doctor?
- Romania, zonele rurale?
- A patra, a cincea"
Primaria va plati utilitatile, dar medicul va trebui sa achizitioneze aparatura pentru cabinet. Un parteneriat care nu a functionat si cu fost doctorita, care a parasit comuna.
Doar 20 de cabinete din 4500 au accesat fondurile UE
Pentru cabinete medicii au avut la dispozitie fonduri uriase de la Uniunea Europeana, intre 2007 si 2013. E vorba de aproape 130 de milioane de euro in fiecare an, sume nerambursabile, prin Programul National de dezvoltare Rurala. Un medic de la tara putea cere maxim 200 de mii de euro, pentru construire si renovari la cabinet, dar si pentru achizitia de aparatura. Medicul trebuia sa puna 30% din investitie, si fie sa aiba in proprietate spatiul fie sa aiba contract de inchiriere pe minim 10 ani. In cei 5 ani de sprijin financiar, au accesat bani doar 20 de cabinete din cele peste 4500, in sate si comune.
Un fost dispensar din comuna Pischia, in Timis a devenit in 2013 un centru multifunctional, cu mai multe cabinete de specialitate, in urma ajutorului European. Patronii au accesat 200 de mii de euro, au angajat si medici specialisti si au pacienti din toate comunele invecinate.
Si pentru ca nu sunt cozi la usile medicilor, in centrul de la tara ajung si pacienti de la Timisoara. Investitia si dotarile atrag mai nou, clienti din urban.
In alte comune din judet, batranii plang cand ii intrebi de medic. Se gandesc la momentele de boala, cand n-au niciun doctor prin preajma.
Acolo unde oamenii pierd contactul cu medicul lor, spitalele devin niste uriase dispensare. La spitalul orasenesc Mizil, in Prahova, directorul medical explica:
"Cam 80%. vin fara bilet de trimitere, pentru ca ori nu gasesc medicul de familie, ori e urgenta si cheama salvarea sau cu mijloace proprii. Spitalul Mizil are foarte multi pacienti din jurul spitalului", spune Romeo Margarit directorul medical Spitalul Mizil.
Potrivit estimarilor, spitalizarile excesive produc anual la nivel national o paguba de peste 300 de milioane de euro in bugetul sanatatii.
"Noi ne-am invatat la spital…", spune o femeie. "Nu am mai trecut pe la medicul de familie. Daca ma duc, nu vine"
Intreg sistemul medical este ingreunat de costuri uriase, fiind debalansat: spitalele mici isi epuizeaza fondurile pe cazuri minore, in detrimentul investitiilor - spitalele mari se hiperaglomereaza.
Avem cel mai mare numar de internari din Uniunea Europeana : 5 milioane pe an din care mai mult de 30 la suta sunt nejustificate, se plang medicii.
Iar cand spitalele nu mai primesc pacienti, costurile se muta la Serviciile de Ambulanta, care preiau in multe zone rolul medicului de familie. Iata un echipaj care ajunge la un barbat, in toiul noptii - omul care a alertat medicii ca se simte foarte rau, asteapta echipa de interventie in drum.
"Hernie, a fost operat acum 4 ani si acum iar i s-a umflat. Si il doare, nu a putut sa mai stea.
- Si l-ati sunat si pe medicul de familie?
- Dar medicul de familie unde e, la Vaslui", se plange sotia acestuia.
Cel putin unul din 4 cazuri poate fi rezolvat la medicul de familie si e considerat risipa la Serviciul de Ambulanta. Pentru ca doctorul sa fie aproape de pacienti si dupa terminarea programului, in urma cu doi ani Ministerul Sanatatii a decis infiintarea de Centre de Permanenta.
Cu program de la ora 15 dupa amiaza, pana a doua zi dimineata la ora 8,. Pentru ca un centru sa functioneze trebuie sa existe contract de colaborare intre cel putin 5 doctori, care fac garzi cu randul.
Sunt 263 de centre de permananta in toata tara si primesc in 2013 de la Casa de Asigurari aproape 44 de milioane de lei, alte 10 milioane de euro pe an, peste cele 300 de milioane de la contractele cu cabinetele. Presedintetele CNAS recunoaste ca in multe cazuri, centrele nu isi dovedesc utilitatea.
Am mers noaptea la un centru din judetul Vaslui. La ora 2, in interior, e bezna totala, toata lumea doarme.
Mihaela Arteni, medicul care noapte face garzile pe care altii le refuza: "72 de zile pe an nu dorm langa familia mea"
La Centrul din comuna Ivanesti ne deschid usa o asistenta si doctorita Mihaela Arteni.
"De regula, daca sunt urgente la 112, ii directioneaza catre noi!
- Care e diferenta intre un centru si un cabinet? Sunt mai multe dotari?
- Nimeni nu ne-a pus la dispozitie nicio dotare!"
Din banii primiti de centru, medicii ar trebui sa cumpere dotari, sa plateasca si chiria pentru spatiu, si salariul suplimentar al asistentei. Medicul de serviciu ne spune ca centrul are mai putine dotari decat cabinetul ei, aflat la Lipovat, intr-o comuna la vreo 50 de km distanta de Ivanesti.
Femeia a venit sa faca garzi la Ivanesti, pentru ca nu toti medicii din zona vor sa faca ore suplimentare. Localitatea Lipovat, unde Mihaela Arteni are cabinetul, se afla la doar 7 km de Vaslui, asa ca medicul nu a obtinut un spor de izolare in contractul cu Casa de Asigurari. Are in lista doar 1400 de localnici, si 300 dintre ei sunt neasigurati.
"Programul de la centrul de permanenta al medicului de garda, e in asa fel incat sa nu se suprapuna cu orele de cabinet. Sa stiti ca am facut un calcul si 72 de zile din an eu nu dorm acasa si nu sunt cu familia mea"
A intrat de garda la Ivanesti la ora 15, cu o zi inainte si a iesit dimineata la ora 8. Dupa alte 4 ore, la ora 12 in urmatoarea zi, am mers la Lipovat inopinat, fara sa anuntam medicul, ca sa verificam daca vine la program.
"Doamna doctor, jos palaria! Buna ziua! Jos, palaria, ati ajuns chiar mai repede decat aveti program", ii spune Rares Nastase.
Oamenii deja o asteptau la usa cabinetului. Niciunul nu stie ca a avut in ultimele 36 de ore doar 4 libere, din care o ora a facut naveta pe ruta Ivanesti-Vaslui-Lipovat.
"Glumesc ca daca imi tai venele imi curge probabil cafea prin ele…"
Satul in care medicul sta la 70km distanta
Suntem in comuna buzoiana Panatau. Un medic a parasit localitatea, iar locul i-a fost luat de o doctorita.
Localnicii, au aflat tarziu, cand s-au trezit pe listele unei doctorite. Nimeni nu stie cum o cheama.
"Dumneavoastra stiti cum il cheama pe medic?
- Nu stiu. "
E un caz tipic in care oameni simpli habar nu au ce drepturi au in relatia cu doctorul de familie, cat timp nici macar nu ii cunosc numele. In acest caz, doctorita este un simplu furnizor de retete si nimic mai mult. Pana si acest rol il joaca prin intermediul asistentei.
Are cabinetul intr-un sat din comuna Maracineni, la doi pasi de Buzau, dar in directia opusa in judet, fata de comuna Panatau, unde ne aflam. Medicul e practic la aproape 70 de km departare de pacientii sai. In vorba intra si viceprimarul din Panatau.
"Nu aveam cine sa ne elibereze adeverinte de inmormantare, ce faceam? Momentan nici nu stiu ce sa va spun unde este", spune viceprimarul Dumitru Visan.
Am aflat ca doamna doctor Dragomir si-a angajat la acest cabinet un alt medic, pentru ca ea lucreaza ca medic de urgenta, la Spitalul Judetean din Buzau. Totul este legal, colaboreaza cu unitatea de primiri urgente, de unde primeste alti bani.
Am contactat-o prin intermediul purtatorului de cuvant al spitalului, insa nu a dorit sa comenteze.
Am fi vrut sa aflam cum reuseste in 12 ore sa faca si garzi, sa ajunga sa vada pacientii din 2 comune aflate in colturi diferite ale judetului si sa faca si garzi la spitalul din Buzau.
Cui nu-i convine programul doctoritei de la Panatau, poate merge la 10 km, in comuna vecina, Colti. Pe un drum rupt, intr-o localitate asunsa pe niste coclauri, gasim un vechi dispensar communal. Aici are cabinetul doctorita Adina Salagub. Program de functionare - o zi pe saptamana, marti, de la 11 la 14. In restul saptamanii, e la cabinetul din orasul Patarlagele.
"- Acolo de pe zona aia, cati asigurati aveti pe listele dumneavoastra?
- Si colegele mele au, nu numai eu. Doua sute si ceva de asigurati"
La 200 de asigurati la tara si 2 mii in oras, medicul spune ca nu poate veni mai des de o zi din 5, la Colti.
"E vorba de bani in primul rand, si de pacientura. Deci daca pacientii sunt putini, banii sunt putini.
- Sunt si pacienti pe care nu i-ati vazut niciodata?
- Probabil ca da! Nu este exclus"
Comuna Colti dispune de un dispensar vechi, dar foarte spatios, cu partier si un etaj. Pe holuri au fost lasate de izbeliste fisele medicale ale oamenilor din comuna.
In orice tara civilizata, istoricul pacientului este confidential. Sunt date privind starea de sanatate care tin de intimitatea persoanei. Teoretic legea protejeaza asiguratii si in Romania. Am intrebat-o pe doctorita Salagub despre aceste fise lasate alandala, pe holurile dispensarului din Colti.
"Asta este neglijenta colegei care a fost inainte. Probabil cand si-a luat acolo mobilier, trebuia sa ia si fisele"
Avem un sistem medical care de ani de zile functioneaza cu hopuri si blocaje. Baza medicinei romanesti nu da randament, in conditiile in care prin modificarea legislatiei, medicilor de familie li se cer noi sarcini.
In Romania rurala, singurele instrumente din cabinetele medicale sunt un tensiometru si un stetoscop. La tara, medicina romaneasca trage sa moara si nu e nimeni prin preajma sa-i acorde primul ajutor.
