„Înapoi în mine”, partea a II-a. Un reportaj de Rareș Năstase. Comisia Europeană cere tuturor statelor membre să găsească soluții pentru a valorifica materiale critice, fără de care nu pot funcționa industriile viitorului.  

Guvernanții noștri se laudă că vor să redeschidă minele închise în ultimul deceniu. Cupru, zinc, plumb, telur sau grafit, pentru industria auto, spațială, tehnologiile verzi sau robotică, dar şi pentru construcţii. Mai complicat este că noi am distrus aproape toată metalurgia care prelucra produsele mineritului.

Și, în timp ce autoritățile de la energie caută soluții pentru extinderea producției de huilă, din Valea Jiului, ministrul Economiei a dezvăluit în urmă cu aproape o lună că guvernanții plănuiesc redeschiderea minelor cu zăcăminte valoroase. E vorba de materialele critice, de care Uniunea Europeană are mare nevoie.

Florin Spătaru, ministrul Economiei:Vom avea un plan. Discutăm cum putem să extragem aceste minereuri critice, aceste materiale critice şi cum putem să le prelucrăm în România."

Ministrul a vorbit și despre unități de prelucrare noi în România, în contextul în care, țara noastră, în ultimii 30 de ani, a tot închis metalurgia.

Florin Spătaru, ministrul Economiei: Hai să vedem dacă nu vom avea resurse proprii privind exploatarea, cu fonduri europerne. Vom avea un plan prin care aceste materii critice la nivel de UE să poată fi extrase și prelucrate în România pentru a crea plus valoare.

Gheorghe Popescu este profesor emerit la Facultatea de Geologie a Universității București și fost șef al catedrei de Mineralogie. A studiat toată viața rezervele de zăcăminte de la noi și afirmă că avem locuri unice în lume la capitolul resurse valoroase.

La Agenția Națională pentru Resurse Minerale există o listă cu toate rezervele și perimetrele cercetate și studiate anterior, din subteranul României, însă profesorul Popescu susține că este nevoie, urgent, de un inventar actualizat, care să arate ce zăcăminte mai avem cu valoare economică, și mai ales care sunt materialele, care anterior nu erau luate în considerare.

Prof. dr. Gheorghe Popescu, profesor de geologie:Am avut discuții și să vedem, ni se crere acest inventar, să vedem cum îl facem.

Florin Spătaru, ministrul Economiei:Vom merge pe fiecare zonă în parte.”

Prof. dr. Gheorghe Popescu, profesor de geologie: Ar trebui să avem o cercetare la zi.

În Gorj, la Baia de Fier, funcționa pe vremuri o exploatare minieră, pentru că sub muntele din spatele ei se află un uriaș zăcământ de grafit.

Un deputat de Gorj s-a interesat de zăcământ, a făcut interpelări în Parlament și cere redeschiderea minei, cu potențialul de înființare a unei noi unități de procesare, la Baia de Fier, care să dea plus valoare concentratului scos din munte.

Radu Miruță, deputat: România a fost invitată acum vreo 3 ani să ia parte în Asociația Producătorilor de Baterii.

O tonă de grafen se vinde cu 200.000 euro.

Radu Miruță, deputat: Astea sunt tendințele, ne trezim și noi.

Prof. dr. Gheorghe Popescu, profesor de geologie:Să fim mai insistenți, mai negustori.

Perimetrul aparține acum Salrom, Compania Națională a Sării. În Baia de Fier, grafitul a fost exploatat în două perimetre miniere. 40.000 de tone din acest mineral erau produse în fiecare an. Exploatarea a funcționat până în 1994, când a fost catalogată ca fiind nerentabilă, așa că activitatea minieră a fost închisă. În timp, grafitul a căpătat o importanță uriașă la nivel mondial pentru că este tot mai utilizat în construcția bateriilor, inclusiv pentru mașinile electrice, dar și pentru multe alte echipamente electrice sau aliaje superioare, necesare și pentru panouri solare.

Nicolae Popescu, fost muncitor în mină:Zăcământ mai era încă pentru 100 de ani, așa se preconiza.

Radu Miruță, deputat:Dacă se merge pe 2 paliere și vedem aici o fabrică de baterii, panouri solare și eficiența acestora. Statul român trebuie să știe exact pe ce stă aici.

Florin Spătaru, ministrul Economiei: Da, vedem dificultățile.

Sincron Radu Miruță, deputat: Statul român nu dă senzația că e preocupat.

Culmea, avem și un Plan Naţional Geologic, care prevede prospecțiuni pentru determinarea corectă a conținuturilor și cantităților de rezerve din halde și iazuri, cu un buget anual de 2 miliarde de euro. E stabilit, prin lege, încă din 2018, dar nu a fost pus în aplicare până acum, din lipsă de fonduri.

Prof. dr. Gheorghe Popescu, profesor de geologie:Țările mari au, francezii, englezii, americanii.

O mină care ar putea fi redeschisă mai repede ar fi cea de la Baia de Arieș, în județul Alba. Asta susține ultimul șef de mină din zonă, inginerul Radu Pârvuță. Topograf la bază, povestește că exploatarea era folosită pe vremea lui Ceaușescu pentru a scoate aur, argint, cupru și zinc, însă geologii ar fi descoperit aici că există multe alte elemente de mare importanță în prezent, cum ar fi telurul. În plus, există zăcăminte care au fost inventariate și nici măcar nu au fost exploatate.

Radu Pârvuță, fost șef de mină, la Baia de Arieș: Și alte metale, ieșeau o dată cu aurul. Bismut, cadmiu, era IPEG-ul care făceau cercetări și ei au găsit sus.

Gheorghe Popescu: Există inventar, la Baia de Arieș. Era instituție care ajungea la calcul de rezerve.

Cu cimitirul în planul secund și cu regretul că uriașa exploatare la care a lucrat nu mai reprezintă în prezent decât o amintire, inginerul minier spune că un plan serios de redeschidere va duce practic la renașterea zonei.

Radu Pârvuță, fost șef de mină: Dacă nu se grăbesc, acum e ultimul ceas, mineri mai sunt, suntem ultimii mohicani. Aici ar trebui să fie o mică uzină. Și retehnologizare.

Despre unități noi de procesare vorbește și Maria Rodica Trip, singura femeie director de mină din România.

Rodica Maria Trip, director de mină: Dacă România ar pune pe masă o cerere de ofertă…

Specialiștii geologi spun, însă că din păcate, în ultimii ani, la conducerea Agenției Naționale de Resurse Minerale, adică instituția care gestionează domeniul minelor cu zăcăminte critice, s-au perindat oameni care nu aveau nimic de a face cu domeniul, fiind numiri politice.

Prof dr. Gheorghe Popescu: Era un domn din industria alimentară, apoi militar, înainte tot ceva inginer, dar nu minier.

Telurul este un metal prețios și rar, care însoțește zăcămintele cu aur și argint. E folosit în industria aero-spațială și în cea energetică, iar țara noastră are câteva locuri din care poate fi exploatat, dacă se dorește.