Comisia vrea ca, la licitații, prețul să nu mai cântărească atât de mult, iar calitatea, criteriile de mediu sau faptul că produsul ori serviciul este european să conteze mai mult. În plus, firmele ar urma să poată participa mai ușor la contractele publice în alte state membre. Tot miercuri, oficialii de la Bruxelles anunță și noi măsuri pentru criza locuințelor.
CE vrea să schimbe regulile după care sunt atribuite contractele publice. Nu doar prețul va fi luat în calcul. Criteriile de calitate ar urma să aibă, ca regulă, o pondere de cel puțin 30%. Pot conta performanța tehnică, criteriile sociale sau de mediu, inovarea ori securitatea. În plus, se întărește principiul de preferință europeană. Exemplul dat chiar de Comisie este foarte simplu: într-o licitație pentru autobuze, în anumite condiții, ar putea fi preferate autobuzele europene în locul celor chinezești.
Și mai este o schimbare importantă pentru firmele românești: platformele de achiziții din statele membre vor fi conectate între ele. Asta înseamnă că o companie din România ar putea participa mai ușor la licitații din alte țări ale Uniunii sau cu care UE are acorduri, fără să se înregistreze și să depună aceleași documente de fiecare dată.
Camelia Donțu: „Comisia vrea să schimbe regulile după care sunt atribuite contractele publice, nu doar prețul va fi luat în calcul. Criteriile de calitate ar urma să aibă, ca regulă, o pondere de cel puțin 30%. Pot conta performanța tehnică, criteriile sociale sau de mediu, inovarea ori securitatea. În plus, se întărește principiul de preferință europeană. Exemplul dat chiar de Comisie este foarte simplu: într-o licitație pentru autobuze, în anumite condiții, ar putea fi preferate cele europene, în locul celor chinezești. Și mai este o schimbare importantă pentru firmele românești: platformele de achiziții din statele membre vor fi conectate între ele. Asta înseamnă că o companie din România ar putea participa mai ușor la licitații din alte țări ale Uniunii sau cu care UE are acorduri, fără să se înregistreze și să depună aceleași documente de fiecare dată. Iar în a doua parte vorbim despre criza locuințelor și despre noile măsuri pregătite de Comisie. Noile reguli sună bine pe hârtie. Mai multă calitate, mai mult „made in Europe”, dar acestea rezolvă și problema din România? Licitații cu concurență slabă și contracte care ajung la aceiași jucători.”
Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European: „Nu știu dacă rezolvă, dar trebuie să ne gândim că tocmai s-a încheiat PNRR și foarte multe contracte au fost date firmelor de casă. Orice proiect din România parcă este căpușat, trebuie să spunem lucrul ăsta și nu este ok. Trebuie să avem un pic mai mulți concurenți care participă și mai ales mai multă libertate. Acum, în ceea ce privește achizițiile publice, am trecut de pandemie și în ultimii ani am avut costuri foarte mari la materiale. Deci, ceea ce semnezi, să zicem acum, peste trei ani s-ar putea să coste de trei ori mai mult. Și atunci principiul calității și nu doar principiul „preț” înseamnă, de fapt, mai multă atenție pe rezultat. Și nu în ultimul rând, că ați vorbit de achizițiile strategice, știți, China cumpără porturi, cumpără una-alta prin Europa și nu e întotdeauna în beneficiul nostru. Uitați-vă că și noi am investit în Moldova, la postul Portul Giurgiulești, în concurență cu turcii. Dar moldovenii ne-au ales pe noi din rațiuni strategice. Și noi trebuie să facem niște calcule, pentru că situația strategică nu prea e tocmai bună.”
Camelia Donțu: „Dar sunt firmele din România gata să facă față acestor criterii de calitate. Totuși, sunt 30% din contracte?”
Nicu Ștefănuță: „Întorc întrebarea. Este normal ca mereu, la orice program, cum ar fi fotovoltaice sau Rabla sau nu știu, achiziții de la Administrația Fondului pentru Mediu, să fie tot timpul înființate firme de partid sau de apartament? Nu e normal. Există firme bune, există firme care nu prind bani europeni în țara asta, ceea ce este, după mine, o crimă. Trebuie să lăsăm piața cât mai liberă, ca cei mai buni să aibă achizițiile publice cu bani europeni.”
Camelia Donțu: „Având în vedere că platformele de achiziții ale statelor membre vor fi interconectate între ele, este o condiție, deci va trebui să facem acest lucru. Atunci credeți că poate va fi un control mult mai bun asupra contractelor din România?”
Nicu Ștefănuță: „De obicei, integrarea asta este bună, pentru că reduce birocrația. Să mergi pe piața austriacă, de exemplu, ca firmă românească, că mai avem și niște firme care au crescut foarte mult și își doresc să participe la achiziții publice. Nu știu. În Paris, în Viena avem câte câteva multinaționale, de exemplu, din domeniul reciclării, care ar participa mai mult pe piața europeană. Așa că, cu cât le integrezi mai mult, cu cât reduci obligația de înscriere și de hârțogăraie și de birocrație, cu atât mai bine pentru toate companiile.”
Comisia Europeană vrea noi reguli și pentru locuințele închiriate pe termen scurt
Camelia Donțu: „Pentru că ați vorbit de capitale europene, Paris, Viena, Comisia vine astăzi și cu măsuri pentru locuințe accesibile. Sună bine pe hârtie, dar din informațiile pe care le-am primit de la Comisie, se orientează foarte mult pe închirierile pe termen scurt, care reprezintă un pic peste 1% din fondul locativ al Uniunii Europene. Rezolvă aceste noi reguli? Aceste noi măsuri rezolvă problema locuințelor din Uniunea Europeană?”
Nicu Ștefănuță: „Nu rezolvă problema decât în anumite orașe europene. Îmi pare rău că Comisia se concentrează prea mult pe Barcelona și pe Roma, două-trei mari centre turistice europene, în loc să se gândească la toată Europa un pic mai mult și să meargă mai mult pe locuințe sociale. A trecut un an de când Ursula von der Leyen a venit cu planul locuirii în Parlamentul European și a promis măsuri financiare, stimularea fondului social de locuințe, inclusiv noul buget european. Noul buget de 7 ani a promis investiții în construcția de locuințe sociale și asta nu s-a întâmplat. Eu am candidat cu o platformă care începea cu criza locuirii și știu că nu se rezolvă numai cu o singură măsură, ci cu vreo șapte, de exemplu, inclusiv partea asta de ceea ce se numește la noi legea Nordis, să nu mai trebuiască să dai bani în jos înainte ca apartamentul tău măcar să existe, sau locuințe sociale mai multe de la primărie. Și asta nu pare așa o măsură populistă, e pur și simplu o investiție. În Viena, există un fond locativ de vreo 50.000 de locuințe pe care statul le dă pentru oameni, pentru tineri la început de drum, pentru familii la început de drum. Și asta ajută și natalitatea, și statul, și taxele și tot. Deci nu este o măsură comunistă dacă se aplică în Viena de 100 de ani. Sunt foarte multe lucruri care mai trebuie făcute pe piața asta. De exemplu, construcția de cămine. Da, că totul a fost inaugurat la Timișoara, cel mai mare, cel mai modern cămin, în prezența premierului Bolojan. E foarte bine să construim cămine, pentru că asta reduce presiunea pe locuințe în orașe. Cluj, București, Timișoara sunt invadate de tineret, ei caută oportunități. Și atunci, neavând locuri la cămin, ajung să plătească părinții chirii foarte scumpe.”
