De ce angajații din Generația Z nu se implică la locul de muncă. „Fac lucruri fantastice dacă sunt motivați”

Din această cauză, atunci când nu primesc atenția pe care și-o doresc, lovesc în locul cel mai sensibil pentru angajator, adică în implicare, spune Aida Chivu, expert HR în dezvoltare organizațională, într-un interviu pentru MyImpact.

Fenomenul poartă numele de quiet quitting, și este specific angajaților din Generația Z, care aleg să facă doar strictul necesar la locul de muncă, fără a depune eforturi suplimentare sau a se angaja în sarcini care depășesc responsabilitățile lor de bază. Cu alte cuvinte, ei nu demisionează efectiv, ci încetează să se implice dincolo de cerințele minime ale jobului.

“Nu ne-o spun, nu pleacă, dar cumva ne transmit asta prin comportamentul pe care-l au la job”, explică Aida Chivu.

Citește și

După ce criterii își aleg tinerii din Generația Z joburile. Care sunt cele mai dorite profesii

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Aida Chivu: “Dacă nu învățăm să lucrăm cu inteligența emoțională, nu doar cu cealaltă formă de inteligență - să spunem așa, rațională -, nu vom putea să-i ținem pe acești tineri, și va trebui să facem cumva față dinamicii lor. Ei, în momentul în care nu le dăm importanța pe care și-o doresc, atenția pe care și-o doresc, în momentul aceea ei ne lasă baltă. (..)

Se știe foarte clar că angajatorul își dorește de la un angajat în primul rând implicare, dincolo de să își facă treaba foarte bine. El își dorește foarte tare ca angajatul să fie implicat.

El are motivele lui pentru care face asta, însă este o formă pasivă de a-ți organiza o demisie sau un exit.(…)

Ce trebuie să facă angajatorii pentru a-i face pe tineri să rămână implicați la job

Aida Chivu: (Tinerii) doresc foarte mult să fie implicați și să li se ceară lucruri, să fie promovați mai repede sau să fie aduși mult mai repede într-o zonă în care să gândească, să fie dinamică.

Din păcate pentru ei, foarte mulți din managerii pe care îi au, în momentul în care se angajează, sunt din garda veche, cum spunem noi, și nu spunem neapărat în sens greșit, ci vorbim de acei manageri care au ajuns acolo unde sunt astăzi cu un efort foarte mare și în special într-un timp destul de lung.

Un career path pe vremea lor, a managerilor, dura câțiva ani ca să poți să accesezi o poziție, să poți să ai acces la anumite informații, trebuia să depună un efort, pe când acum lucrurile nu se mai întâmplă așa.

Tinerii sunt foarte dinamici, ei își doresc foarte repede să avanseze, își doresc foarte repede să fie implicați, și lucrul acesta nu se întâmplă, și atunci se demotivează. Tinerii de astăzi se demotivează mult prea repede. (…)

În munca remote și în work from home, ce ne dorim noi foarte tare, e să combinăm un pic treaba, jobul, lucrul pe care îl avem de făcut, cu un pic de timp liber, cu un pic de spațiu pentru noi, cu un pic de confort.

Iar în momentul în care angajatorul vine și spune "nu, haideți să trecem mai mai mulți la birou, pentru că vrem să socializăm face to face, nu doar prin prin Teams sau prin prin social media", în momentul acela se produce o ruptură, pentru că tinerii s-au obișnuit. Așa le place, le este confortabil, se simt bine, și de multe ori nu știu cum să facă față acestei schimbări, și vorbim de rezistența la schimbare.

Ce poate să facă angajatorul (…) este să-i dea tânărul acea dinamicitate de care are nevoie, acea dinamică și acea provocare. Un tânăr, dacă este provocat în activitatea lui, el poate să facă lucruri absolut fantastice.

Pentru Gen Z, echilibrul dintre muncă și viața personală e foarte important

Aida Chivu: Tinerii astăzi vor repede, bun, și, dacă se poate, să se consume imediat și să avem acces imediat la ceva nou. Generațiile mai vechi vin dintr-o perioadă în care noul, schimbarea, era similată cu ceva greu. Când se schimbă ceva, automat se schimbă în rău sau în mai puțin bine. Tinerii de astăzi, nu.

Pentru că tinerii de astăzi sunt generații care vin din spate cu părinții manageri, ca să le spunem așa, care le-au oferit copiilor un cadru safe, și prin care i-au încurajat să-și dezvolte creativitatea, să-și dezvolte inteligența.

Dinamica aceasta pe care o au tinerii și din perspectiva valorilor, este mult mai ușor de de înțeles de către ei, și mult mai greu de înțeles de către părinți, care vin și spun "mai stai puțin, mai ia o pauză, fă mai încet, nu te mai grăbi așa, unde tot vrei să alergi, ia-o ușor". Nu merge.

Valorile de astăzi sunt axate pe consum, sunt axate pe repede, sunt axate pe nou, dar pe de altă parte sunt axate și pe lucruri inovative. Sunt axate și pe comunicare, pe o abordare straight-forward.

Valorile de odinioară, unde se știe clar - "capul plecat sabia nu-l taie" sau "nu vorbi peste domnul profesor sau peste managerul tău, taci din gură" -cumva și-au pus amprenta. Ceea ce tinerii nu înțeleg.

Nu înțeleg de ce să nu comunicăm, din moment ce se încurajează comunicarea. Și iată, deja, două aspecte unde avem două tabere, ca să spun așa. Important este ca unii să învețe de la ceilalți, și până la urmă nu există valori greșite (...)

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl