Forumul Judecătorilor publică traducerea în limba română a avizului Comisiei de la Veneția
Forumul Judecătorilor din România a publicat traducerea în limba română a Avizului emis la 20 octombrie 2018 de Comisia de la Veneția privind modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
Conform sursei citate, prin Avizul nr.930 din 20 octombrie 2018, CDL-PI(2018)021, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) a sugerat României:
- să “reexamineze și să modifice dispozițiile care reglementează infracțiunile legate de corupție, în special darea de mită (articolul 290), traficul de influență și cumpărarea de influență (articolele 291 și 292), delapidarea (articolul 295) și abuzul în serviciu (articolul 297);
- să reexamineze și să modifice, în lumina observațiilor formulate în aviz, alte dispoziții cu un impact mai general, cum ar fi cele referitoare la termenul de prescripție (articolele 154-155), mărturia mincinoasă (articolul 273) și compromiterea intereselor justiției (articolul 277 CP);
- să reexamineze și să modifice dispozițiile privind măsurile de confiscare extinsă (art. 1121), definiția termenului ”funcționar public” (articolul 175) și dispozițiile privind pedepsele accesorii (articolul 65), pentru a le alinia la obligațiile internaționale asumate de Statul român” (în ceea ce privește modificările aduse Codului penal), respectiv ”revizuiască amănunțit legea modificată în ansamblul său, ținând cont de observațiile specifice prezentate în aviz, pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală.
Deși întregul set de amendamente ar trebui revizuit în detaliu, în special normele privind comunicarea privind investigațiile penale în curs (articolul 4), începerea urmăririi penale (articolul 305), limitări ale standardelor probatorii și imposibilitatea de a utiliza anumite mijloace de probă (articolul 139 alineatele 139, 143, 153, 168) și dreptul de a fi informat și de a participa la toate actele de urmărire penală (articolele 83 și 92) ar trebui modificate în esență, iar dispozițiile finale și tranzitorii să fie reexaminate” (în ceea ce privește modificările aduse Codului de procedură penală).
Forumul Judecătorilor din România arată că punctul de vedere al experților Comisiei de la Veneția este lămuritor pentru respectarea standardelor statului de drept în România, în foarte multe aspecte referitore la modificările aduse codurilor penale.
Comisia de la Veneția, creată în 1990, reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituționale.
Comisia este recunoscută pe plan internațional drept o instanță de reflectare independentă și contribuie, în egală măsură, la diseminarea și dezvoltarea patrimoniului constituțional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluții constituționale pentru statele în tranziție, conform standardelor și bunelor practici în domeniu.
Comisia de la Veneția își propune drept scop să difuzeze și să dezvolte justiția constituțională. Comisia poate emite avize la cererea Comitetului Miniștrilor, a Adunării Parlamentare, a Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa, a Secretarului General și la cererea unui stat, a unei organizații internaționale sau a unui organism internațional care participă la lucrările Comisiei.
Potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE), ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE.
Aderarea la Consiliul Europei, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).
Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că, sub toate aspectele, Parlamentul României are obligația de loialitate constituțională de a valorifica opiniile Comisiei de la Veneția.
Având în vedere statutul României de parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de stat membru al Consiliului Europei, recomandările Comisiei de la Veneția nu pot rămâne fără efecte în plan practic, fiind avute în vedere la îmbunătățirea cadrului normativ, aşa cu se întâmplă în toate statele democratice, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului supremației Constituției României (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 a Curții Constituționale a României).
Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel responsabilitatea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005).
Traducerea în limba română a Avizului emis la 20 octombrie 2018 de Comisia de la Veneția privind modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală poate fi consultată aici.
.webp)
